Clubul Fermierilor Români (CFRo) se opune propunerii actuale a Comisiei Europene privind fondul unic NRPP (National and Regional Partnership Plans) şi solicită modificări fundamentale ale acesteia pentru a proteja viitorul agriculturii româneşti şi europene.
Context
În luna iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat o propunere de restructurare fundamentală a bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, inspirată din arhitectura guvernanţei Fondului de Redresare şi Rezilienţă post-COVID. Noul cadru propus se bazează preponderent pe planuri şi alocări naţionale, reprezentând o abatere semnificativă de la metoda comunitară tradiţională.
În cadrul unei solicitări bugetare totale de 2 trilioane EUR, Comisia propune redistribuirea resurselor prin patru instrumente financiare principale: Fondul Regional şi Naţional (care ar integra PAC, politica de coeziune, Frontex, măsuri climatice, Interreg şi altele); Fondul de Competitivitate; Fondul Europa Globală pentru cooperarea externă şi sprijinul pentru Ucraina; precum şi Fondul pentru Cheltuieli Administrative.
Reforma propusă presupune consolidarea politicilor europene existente şi a instrumentelor lor de finanţare într-un singur cadru juridic şi bugetar. Astfel, Politica Agricolă Comună, politica de coeziune, Fondul Social European Plus, politica comună în domeniul pescuitului, fondul social şi climatic, precum şi rezerva de criză a UE ar urma să fie reunite sub regulamentul "Planuri Naţionale şi Regionale de Parteneriat" (NRPP). Bugetul total alocat acestui instrument ar fi de 865 miliarde EUR pentru perioada 2028-2034, cu excepţia bugetului Interreg (10,5 miliarde EUR), ceea ce lasă o rezervă operaţională la nivel european de 15 miliarde EUR.
Alocarea pentru Politica Agricolă Comună
Conform propunerii, 293,7 miliarde EUR ar fi destinate noii PAC, cu o alocare suplimentară de 6,3 miliarde EUR pentru gestionarea crizelor agricole. Această configuraţie bugetară reprezintă o reducere de 17,6% comparativ cu cadrul financiar 2021-2027.
Implicaţiile pentru statele membre
Structura financiară propusă transferă statelor membre responsabilitatea de a completa bugetul PAC prin redirecţionarea resurselor din alte componente ale Planurilor Naţionale şi Regionale de Parteneriat.
Pentru menţinerea nivelului actual al finanţării PAC (în euro constanţi), analiza prezentată de Farm Europe identifică următoarele nevoi de alocare la nivel naţional:
- Danemarca, Irlanda şi Austria ar trebui să mobilizeze peste 75% din alocările NRP disponibile după deducerea componentelor PAC, Climă Socială şi Frontiere
- Ţările de Jos, Franţa, Finlanda, Suedia şi Luxemburg ar necesita o alocare de aproximativ 50% din resursele NRP rămase
- Italia, Spania, Belgia şi Germania ar trebui să redirecţioneze între 18% şi 35% din fondurile lor NRP
Aceste realocări ridică însă provocări semnificative, întrucât resursele NRP sunt destinate să finanţeze şi alte priorităţi europene esenţiale, inclusiv viitoarea politică de coeziune şi Fondul Social European Plus. Această situaţie ridică întrebări legitime privind fezabilitatea implementării propunerii în forma sa actuală şi capacitatea statelor membre de a răspunde tuturor obiectivelor politice stabilite la nivel european.
Poziţia fermierilor români - exprimată clar şi transmisă la nivelul european
Conferinţa naţională a CFRo desfăşurată recent a consemnat fără echivoc poziţia comună a Guvernului României, sectorului privat şi a mediului asociativ pentru ajustarea actualei forme a propunerii Comisiei Europene privind viitorul PAC. Această poziţie a fost comunicată direct Comisarului European, Christophe Hansen, prezent la Bucureşti (9 octombrie 2025), precum şi europarlamentarilor români din Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European.
Comisarul Hansen a recunoscut în discursul său provocările cu care se confruntă fermierii români şi europeni, subliniind necesitatea unei Politici Agricole Comune mai simple, mai flexibile şi cu impact mai mare. Clubul apreciază angajamentul Comisarului Hansen pentru susţinerea agriculturii româneşti şi europene, însă solicită ca aceste principii să fie reflectate concret în propunerea finală a Comisiei Europene.
Ne exprimăm încrederea că toate aceste demersuri vor contribui la schimbarea propunerii actuale. Totuşi, evoluţiile recente ne determină să tragem un semnal de alarmă.
Propunerile recente ale Preşedintei von der Leyen - insuficiente şi neconvingătoare
Din păcate, evidenţiem ultimul demers făcut de Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a sugerat câteva concesii minimaliste pe care le-ar putea lua în considerare, în încercarea de a atenua criticile la adresa propunerii sale de fond unic, dezvăluită pe 16 iulie. Cu toate acestea, elementele de flexibilitate pe care le oferă nu răspund în niciun fel cerinţelor clare exprimate de principalele grupuri politice din Parlamentul European. Mai mult, Comisia Europeană nu propune în acest stadiu nicio modificare formală a propunerii sale, ci doar sugerează amendamente pentru ca membrii Parlamentului European să le prezinte singuri.
Autonomia PAC - în continuare compromisă
Privind autonomia Politicii Agricole Comune (PAC), transferarea câtorva articole din regulamentul NRPP către regulamentul de implementare a PAC este departe de a rezolva problema structurală creată de fondul unic. Politica Agricolă Comună ar rămâne dependentă de discuţii care au loc în afara cadrului său, iar guvernanţa sa ar fi în continuare constrânsă de un cadru de performanţă neadecvat, detaşat de realităţile agricole.
Rolul co-legiuitorilor - marginalizat
Referitor la rolul co-legiuitorilor, şi al Parlamentului European în special, noul cadru de discuţie "strategic" propus de Comisie adaugă doar confuzie suplimentară guvernanţei generale a fondului unic. Preşedinta Comisiei Europene propune ca deputaţii europeni să aibă discuţii "strategice" anuale privind plicurile naţionale care au fost deja alocate în cadrul planurilor strategice naţionale. Fie această propunere arată dispreţ faţă de rolul Parlamentului European, fie reprezintă încă un pas către şi mai puţină predictibilitate pentru fermierii europeni şi români.
Aspectul financiar - calcule care nu se susţin
În ceea ce priveşte aspectul financiar, "ţinta rurală" de 10% propusă, pe care statele membre ar trebui să o dedice - dincolo de plicul agricol - pentru problemele aşa-numite "rurale", corespunde aproximativ, în medie la nivel european, măsurilor excluse din sfera protejată a propunerii iniţiale, cum ar fi măsurile de cooperare, schemele de distribuţie a fructelor în şcoli sau programele pentru regiunile ultraperiferice.
Pentru România şi ţări precum Franţa sau Irlanda, situaţia este şi mai gravă. Pentru ţări precum Irlanda sau Franţa, finanţarea integrală a acestor măsuri excluse din PAC de către Comisia Europeană ar necesita nu 10%, ci aproximativ 25% şi respectiv 16%. În plus, această sugestie nu rezolvă cu nimic ecuaţia bugetară pentru măsurile de bază ale PAC, care continuă să se confrunte cu o reducere de 17,6%, şi nu oferă capacitate suplimentară de investiţii pentru fostele măsuri de dezvoltare rurală.
Concluzie
Pe scurt, Preşedinta Comisiei Europene continuă să transfere povara către regiuni şi state membre pentru a compensa reducerile bugetare pe care plănuieşte să le impună PAC şi măsurilor sale - menţinând în acelaşi timp o naraţiune neconvingătoare despre resurse financiare ample în cadrul fondului NRPP, care este el însuşi în scădere cu 40%.
Fermierii români au dovedit o rezilienţă extraordinară în faţa provocărilor recente - pandemie, criză energetică, schimbări climatice severe. Merită o Politică Agricolă Comună care să le ofere instrumentele necesare pentru a continua să garanteze securitatea alimentară a României şi a Europei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
