Legea nr. 141/2026 a fost adoptată în contextul necesităţii de a accelera implementarea şi decontarea investiţiilor publice în domeniul construcţiilor, în special în raport cu termenele aferente PNRR.
În acest scop, Legea introduce un mecanism special, temporar şi derogatoriu de la regimul general al recepţiei construcţiilor, care permite admiterea recepţiei lucrărilor esenţiale şi suspendarea recepţiei pentru lucrările auxiliare nefinalizate, în condiţiile prevăzute de Lege.
Admiterea recepţiei lucrărilor esenţiale produce efecte juridice importante, inclusiv în ceea ce priveşte decontarea lucrărilor, punerea în funcţiune şi utilizarea construcţiei, precum şi garanţiile contractuale.
Aplicarea noului mecanism ridică o serie de aspecte care trebuie analizate de la caz la caz, precum delimitarea lucrărilor esenţiale de cele auxiliare, respectarea pragului valoric prevăzut de Lege, documentarea stadiului lucrărilor şi respectarea termenelor de finalizare. De asemenea, anumite formulări din Lege pot genera probleme de interpretare.
Proiectele cărora li se aplică regimul special de recepţie
Legea nr. 141/2026 stabileşte domeniul de aplicare al mecanismului special prin raportare la sursa de finanţare şi la natura investiţiei.
Sunt vizate investiţiile publice finanţate din fonduri europene, PNRR, bugetul de stat, bugetele locale sau alte surse constituite potrivit legii. Pentru proiectele finanţate din alte surse decât PNRR, aplicarea regimului special este legată de adoptarea instrucţiunilor tehnice de aplicare, aspect care poate avea o importanţă practică semnificativă pentru aceste proiecte.
Din perspectiva tipului investiţiei, Legea include atât lucrările de renovare a clădirilor existente, inclusiv renovarea energetică sau integrată, cât şi lucrările de construire a unor clădiri noi. Sunt avute în vedere, de asemenea, şi investiţiile pentru care recepţia este necesară în vederea decontării sau utilizării fondurilor publice.
Legea poate fi aplicată şi unor investiţii aflate în execuţie sau în procedura de recepţie la momentul intrării sale în vigoare, prin adaptarea documentaţiei şi a procedurilor de recepţie, fără afectarea valabilităţii contractelor în derulare.
Un alt aspect relevant îl reprezintă caracterul temporar al măsurilor. Deşi Legea califică noul regim drept temporar, nu stabileşte în mod expres perioada pentru care acesta se aplică sau data la care încetează, ceea ce poate genera dificultăţi în determinarea perioadei în care mecanismul poate fi utilizat.
Un regim distinct este prevăzut pentru infrastructura de transport de interes naţional din domeniul rutier, feroviar, aerian, naval, precum şi infrastructurii de metrou, care este în mod expres exclusă de la aplicare mecanismului recepţiei lucrărilor esenţiale. Cu toate acestea, în cazul infrastructurii feroviare de interes naţional, Legea permite efectuarea recepţiei lucrărilor etapizat, pe faze de execuţie corespunzătoare specialităţilor de lucrări aferente unor loturi, secţiuni sau sectoare de lucrări incluse în autorizaţia de construire, procedură care nu echivalează însă cu recepţia la terminarea lucrărilor.
Mecanismul special de recepţie introdus de Legea nr. 141/2026
Elementul central al Legii îl reprezintă posibilitatea de a admite recepţia lucrărilor esenţiale, chiar dacă anumite lucrări auxiliare nu sunt încă finalizate.
Mecanismul permite, practic, ca recepţia să fie admisă pentru lucrările esenţiale finalizate, adică acelea care permit funcţionarea şi utilizarea investiţiei în condiţiile legii, în timp ce recepţia lucrărilor auxiliare rămase nefinalizate, lucrări care nu trebuie să afecteze cerinţele fundamentale de calitate, funcţionalitatea construcţiei sau utilizarea acesteia potrivit destinaţiei aprobate, este suspendată până la finalizarea acestora.
Aplicarea acestui mecanism presupune, în mod necesar, delimitarea şi încadrarea lucrărilor în categoria lucrărilor esenţiale sau auxiliare, pe baza notei tehnice de încadrare, document care cuprinde în mod obligatoriu identificarea lucrărilor esenţiale şi auxiliare, justificarea încadrării, descrierea stadiului fizic al lucrărilor, evidenţierea distinctă a lucrărilor auxiliare nefinalizate, termenele estimate pentru finalizarea lucrărilor, precum şi măsurile tehnice provizorii adoptate, dacă este cazul.
La elaborarea Notei tehnice de încadrare sunt implicaţi beneficiarul, proiectantul general, proiectanţii pe specialităţi, verificatorii de proiecte, executantul şi dirigintele de şantier, fiecare având responsabilităţi proprii în ceea ce priveşte corectitudinea documentaţiei şi a încadrării realizate.
Încadrarea lucrărilor trebuie să respecte pragul valoric pentru lucrările auxiliare nefinalizate de 5%. Cu privire la pragul valoric, Legea utilizează, în dispoziţii diferite, referiri la valoarea contractului, respectiv la valoarea investiţiei, ceea ce poate genera dificultăţi de interpretare cu privire la baza de calcul avută în vedere.
Recepţia lucrărilor esenţiale şi efectele acesteia
Comisia de recepţie poate decide admiterea recepţiei pentru lucrările executate, cu suspendarea recepţiei exclusiv pentru lucrările auxiliare rămase nefinalizate.
În funcţie de situaţia concretă a investiţiei, recepţia poate permite:
- punerea în funcţiune şi utilizarea construcţiei;
- efectuarea plăţilor şi decontarea cheltuielilor aferente lucrărilor recepţionate;
- restituirea Garanţiei de Bună Execuţie (proporţional cu valoarea lucrărilor recepţionate) şi începerea perioadei de garanţie tehnică;
Legea reglementează şi situaţia în care recepţia este necesară pentru certificarea cheltuielilor şi decontarea fondurilor, fără ca investiţia să poată fi încă pusă în funcţiune sau utilizată. În această situaţie, admiterea recepţiei nu permite utilizarea construcţiei până la finalizarea lucrărilor auxiliare necesare.
Finalizarea lucrărilor auxiliare
Admiterea recepţiei lucrărilor esenţiale nu înlătură obligaţia de finalizare a lucrărilor auxiliare. Acestea trebuie realizate în termenul stabilit prin procesul-verbal de recepţie, termen care nu poate depăşi, ca regulă, 120 de zile, cu excepţiile prevăzute de Lege.
La finalizarea lucrărilor auxiliare pentru care s-a dispus suspendarea recepţiei, antreprenorul notifică beneficiarul finalizarea lucrărilor, iar acesta din urmă are obligaţia convocării comisiei de recepţie şi a comunicării finalizării tuturor lucrărilor de execuţie către ISC, potrivit legii.
La finalizarea lucrărilor auxiliare, comisia de recepţie îşi va relua activitatea (adică se închide perioada de suspendare a recepţiei) şi va emite un proces verbal complementar de recepţie prin care poate admite recepţia lucrărilor auxiliare, inclusiv poate stabili eventuale măsuri suplimentare şi termene de remediere, în funcţie de următoarele criterii:
- conformitatea cu documentaţia tehnică aprobată;
- remedierea măsurilor şi observaţiilor stabilite prin procesul-verbal iniţial de recepţie;
- conformitatea fizică şi valorică a lucrărilor executate cu situaţiile de lucrări şi documentele financiare aferente.
Concluzii
În plan practic, Legea nr. 141/2026 oferă un mecanism care poate facilita decontarea şi, în anumite condiţii, utilizarea investiţiilor publice înainte de finalizarea tuturor lucrărilor, fără a înlătura însă exigenţele tehnice ale recepţiei tradiţionale.
Aplicarea sa presupune însă o delimitare clară între lucrările esenţiale şi cele auxiliare, o documentare corespunzătoare a situaţiei din teren şi respectarea condiţiilor şi termenelor stabilite de Lege. În acelaşi timp, anumite soluţii de tehnică legislativă şi formulări din cuprinsul Legii pot genera dificultăţi de interpretare şi aplicare practică.
Un aspect deosebit de important îl reprezintă instrucţiunile tehnice de aplicare prevăzute de Lege, în lipsa cărora aplicarea regimului special de recepţie pentru investiţiile finanţate din alte surse decât PNRR nu este posibilă.
Deşi mecanismul introdus prin Legea nr. 141/2026 contribuie la accelerarea decontării şi implementării investiţiilor publice, diferenţa între beneficiile şi conflictele pe care le poate genera o va face interpretarea sa în acord cu clauzele contractelor şi specificaţiile tehnice aferente fiecărui proiect în parte.
(Articol susţinut de Avocat.ro)




























