Marţi, 16 mai, consultanţi şi specialişti din cadrul International Finance Corporation - IFC (divizie a Băncii Mondiale), reprezentanţi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi fondului de investiţii în infrastructură Meridian, avocaţi de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi înalţi oficiali guvernamentali şi-au dat întâlnire la Bucureşti, în cadrul cel mai amplu eveniment dedicat investiţiilor în sectoare cheie ale economiei prin mecanismul Parteneriatului Public Privat (PPP). Schimbarea unei mentalităţi, nevoia unei viziuni comune şi a unei strategii coerente în ceea ce priveşte PPP-urile şi, nu în ultimul rând, nevoia de adaptare a cadrului legislativ actual pentru a permite derularea proiectelor de PPP reprezintă principalele concluzii ale summit-ului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Societatea de avocaţi Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi International Finance Corporation (IFC), parte a World Bank Group, cu sprijinul fondului de investiţii în infrastructură Meridiam au organizat summit-ul internaţional cu tema „Viziune şi strategie pentru atragerea de investiţii private în infrastructura din România”.

Participanţii la eveniment au scos în evidenţă importanţa parteneriatelor public-privat (PPP), punctând totodată necesitatea unui cadru normativ coerent şi a unor măsuri clare, care să conducă la implementarea unor proiecte de succes şi în România, pe modelul altor jurisdicţii.

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

Potrivit lui Florentin Ţuca, Managing Partner în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii, principalele obstacole în structurarea proiectelor prin mecanismul PPP sunt reprezentate de „dificultăţile legate de implementarea unei viziuni, de lipsa unui limbaj comun, a unui numitor comun pe care să-l împărtăşească toţi actorii implicaţi - autorităţi publice, instituţii finanţatoare, investitori privaţi -, pe probleme absolut esenţiale în rezolvarea acestor mecanisme contractuale, cum ar fi partajarea riscurilor.” Avocatul şi-a exprimat speranţa unei schimbării benefice în contextul implementării „strategiei oficiale pentru PPP 2024-2028, pe care ministerul Finanţelor intenţionează să o pună în lucru prin unitatea de management al investiţiilor.”

Mihai-Călin Precup, Secretar de Stat la Ministerul Finanţelor, a subliniat avantajele existenţei unei platforme comune care să reunească reprezentanţi ai statului, ai mediului privat, inclusiv experţi din avocatură, precum şi instituţiile financiare internaţionale: „Parteneriatul public-privat reprezintă o metodă modernă de a debloca nişte investiţii strategice şi, pentru asta, avem nevoie de expertiza privatului şi a instituţiilor financiare internaţionale. Suntem cu toţii de acord că, astăzi, în România nu avem o problemă de natură financiară: avem 29 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, avem practic peste 7% din PIB-ul României alocat pentru investiţii bugetare. Este, însă, nevoie de expertiza privatului, de cea a instituţiilor financiare internaţionale. La nivelul ministerului Finanţelor şi împreună cu IFC, am identificat proiecte de parteneriat public-privat, proiecte de investiţii în valoare de 440 milioane de euro, de la infrastructură spitalicească până la infrastructură portuară. Aşadar, rolul statului este de a identifica strategic care sunt proiectele prioritare pentru a fi finanţabile iar apoi intervine experienţa privatului”.

Mariana Ioniţă, Secretar General la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, recunoaşte că „ceea ce ne-a lipsit a fost continuitatea politică care să asigure o strategie predictibilă, dar ne-au lipsit şi legislaţia coerentă şi capacitatea administrativă. Pentru autostrada Comarnic-Braşov avem o întâlnire cu proiectantul: ne-am alocat 5 ani pentru faza de proiectare, pentru analize aprofundate de teren şi alegerea soluţiei celei mai corespunzătoare, care implică inclusiv construirea de tuneluri, viaducte mari. Următorii paşi sunt studiile geotehnice. Există foarte multe fonduri europene pe care ne bazăm în următorii ani, dar după 2029-2030 va trebui să ne gândim mai mult la parteneriatele public-privat, să ne îmbunătăţim legislaţia şi capacitatea administrativă.”

În opinia directorului regional pentru Europa din cadrul IFC Europe, Mehita Fanny „pentru un PPP de succes este nevoie de un cadru de reglementare, chiar dacă el este unul perfectibil. Din partea guvernelor este nevoie de angajament ferm, de viziune pentru a selecta proiectele cele mai relevante. Este important pentru o ţară să aibă un flux de proiecte, astfel încât replicarea şi scalarea să optimizeze costurile. Şi, nu în ultimul rând, este nevoie de oameni dedicaţi atât în stadiul de proiectare şi de implementare, dar şi în timpul supravegherii implementării, o etapă extrem de importantă în cadrul căreia multe dintre proiectele PPP eşuează. Pentru operatorii privaţi, este important ca implicarea lor să se facă într-un mediu în care există un cadru instituţional clar reglementat, fără vreun risc pentru operatorul privat de a renegocia după semnarea contractului PPP, iar acordul în sine să fie unul bine redactat, în care fiecare parte îşi cunoaşte atribuţiile. Pentru finanţatori, proiectele trebuie să fie bancabile, să fie bine structurate iar riscul dintre public şi privat să fie alocat în mod transparent şi de o manieră echilibrată, fiecare parte asumându-şi cotă parte din riscuri. Nu în ultimul rând, pentru societatea civilă, în calitate de beneficiar principal al unor asemenea investiţii, proiectele PPP trebuie să fie accesibile din punct de vedere financiar, să aibă un scop practic şi o utilitate şi, nu în ultimul rând, să fie sustenabile, adaptate la nevoile sociale şi de mediu ale comunităţii.”

Din partea Băncii Mondiale, Anna Akhalkatsi, Director de ţară România şi Ungaria a remarcat: „astăzi, trăim într-un moment de transformare inovatoare în care economiile adoptă calea sustenabilităţii, îşi ating obiectivele de dezvoltare, atenuând totodată impactul schimbărilor climatice şi urmând planuri ambiţioase în ceea ce priveşte decarbonizarea. Este nevoie ca ţintele în materie de dezvoltare şi agenda privind decarbonizarea să fie tratate împreună şi, în acest sens, transformarea infrastructurii de transport reprezintă una dintre provocările şi oportunităţile cheie pentru România. La fel de important este şi impactul asupra cetăţenilor, economiei şi mediului privat pe măsură ce această transformare se întâmplă. Pentru România, trebuie să existe investiţii inteligente în proiecte de infrastructură, care nu pot fi făcute doar din surse publice sau fonduri europene. Dacă nu se identifică modalităţile prin care sectorul privat să fie atras, România nu va putea acoperi necesarul de investiţii de care are nevoie. De aceea, astăzi nu discutăm dacă este sau nu nevoie de sectorul privat în contextul unor asemenea investiţii sau de rolul pe care guvernul ar trebui să-l joace, ci discutăm despre cum putem aduce împreună sectorul privat şi cel public pentru a asigura investiţiile la nivelul la care România are nevoie şi într-un mod sustenabil pe termen lung. Sunt foarte fericită să văd că sectorul public din România a înţeles importanţa instrumentului PPP.”

Ary Naïm, Director Regional pentru Europa Centrală şi de Sud-Est, IFC Europe a arătat că „IFC a alocat 4,6 miliarde de dolari în proiecte sustenabile de investiţii de-a lungul anilor, România având cea mai mare expunere din regiune. Doar în acest an vom mobiliza 800 milioane de dolari cu titlu de noi investiţii. România oferă oportunităţi numeroase datorită poziţiei geografice, a faptului că este prea puţin dependentă de gazul rusesc, datorită revoluţiei în ceea ce priveşte tranziţia „verde” şi digitalizarea, e-mobility etc. Însă pentru a putea beneficia de toate aceste oportunităţi, România trebuie să reducă decalajele în infrastructură şi trebuie să o facă acum, pentru că alte ţări sunt şi ele în cursa de a atrage noi investiţii private. PPP nu este singura modalitate prin care se poate reduce decalajul de dezvoltare în materie de infrastructură: există granturi europene şi finanţări municipale, există procedurile de achiziţii publice. Însă noi, la IFC, suntem convinşi că PPP-urile joacă un rol specific la acest moment îndeosebi prin raportare la riscurile pe care proiectele de infrastructură le comportă. Instituţia IFC este recunoscătoare pentru parteneriatul pe care îl are cu România şi vă asigurăm, pe această cale, că puteţi conta pe suportul şi expertiza noastră în structurarea de proiecte de mare valoare. Deşi PPP-urile nu reprezintă o soluţie miraculoasă la provocările legate de dezvoltare, ele sunt o modalitate excelentă de a regla multe dintre problemele pe care România le întâmpină astăzi.”

Julia Prescot, Chief Strategy Officer şi unul dintre cofondatorii fondului de investiţii în infrastructură Meridiam, a subliniat angajamentul Meridiam în ceea ce priveşte Europa Centrală şi de Est, valoarea investiţiilor în proiecte din România, Bulgaria şi Polonia cifrându-se până în prezent la 2,5 miliarde de euro. Meridiam a gestionat peste 120 de proiecte în valoare totală de 20 miliarde dolari: „Meridiam este într-o poziţie în care are capacitatea de a-şi lua timpul necesar pentru un proiect, avem un orizont de investiţii de 25 de ani, suntem dedicaţi succesului pe termen lung şi nu am vândut niciun activ până acum, ceea ce înseamnă că suntem un investitor răbdător. Şi că alocăm timp nu doar pentru finanţarea proiectelor şi pentru a le face bancabile, dar noi continuăm să colaborăm pe termen lung cu partenerii noştri.”

Proiectul reţelei subterane de fibră optică din Bucureşti, dezvoltată sub numele de NetCity, este unul dintre proiectele aflate astăzi în derulare în România printr-un mecanism de parteneriat public-privat (PPP), a subliniat David Delgado Romero, partener şi director pentru Europa Centrală şi de Est al Meridiam. „Suntem interesaţi să continuăm să investim în România şi suntem deschişi la discuţii cu sectorul public. Mă bucur să văd la acest eveniment reprezentanţi din cadrul municipalităţilor, precum şi reprezentanţi din guvern şi sperăm că vom putea lega oportunităţi concrete de colaborare pe viitor. În acelaşi timp, suntem interesaţi să investim şi în proiecte proprii, ne considerăm un dezvoltator ce poate iniţia, structura şi implementa propriile proiecte”, a adăugat Delgado Romero.

Venera Vlad, Director Asociat şi Senior Banker la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a reliefat avantajele implementării unor proiecte prin mecanismul PPP, precizând că „nevoia de infrastructură este întotdeauna mai mare decât fondurile disponibile, chiar şi în contextul în care România beneficiază de finanţări generoase din granturi europene. De asemenea, PPP-urile sunt necesare şi pentru a atrage ceea ce lipseşte în sectorul public: finanţare suplimentară şi experienţa, management şi know how, care vin dinspre sectorul privat. Nu toate ţările au o lege PPP specială, pentru că prevederile aferente sunt incluse în legea generală reglementând achiziţiile publice. În unele ţări, cum este şi România, e nevoie de o lege PPP pentru a da un semnal, un mesaj din partea guvernului că promovarea PPP reprezintă o prioritate, pentru a crea un cadru instituţional care să facă propice implementarea acestor proiecte şi pentru a acoperi anumite goluri legislative din cauza cărora unele proiecte PPP nu pot fi de succes. PPP este tot o modalitate de achiziţie publică, elementul esenţial este că o lege adecvată îşi propune să creeze un echilibru contractual între cele doua părţi: este un parteneriat pe termen lung, mai degrabă decât o delegare de servicii”.

Iuliana Leon, Managing Associate în cadrul societăţii de avocaţi Ţuca Zbârcea & Asociaţii: „Am avut ocazia de a testa legislaţia în contextul diverselor proiecte în care am fost implicaţi. Am observat că legislaţia nu este adaptată pentru proiectele PPP ci avem mai degrabă un act normativ destinat achiziţiilor publice - absolut incompatibil cu conceptul PPP, conţinând prevederi mult prea detaliate la nivel de legislaţie secundară. Sperăm ca legea să se modifice în România cât mai curând şi avem semnale în acest sens, sperăm într-o formă satisfăcătoare derulării acestor proiecte. Dacă guvernul la nivel de unitate PPP, la nivel de minister al finanţelor, dacă ministerul transporturilor sau sănătăţii, dacă toate ministerele implicate vor avea o viziune comună şi vor decide asupra proiectelor prioritare, atunci înseamnă cu adevărat că facem un pas înainte.”

Aknur Jumatova, director de investiţii la IFC Europe a punctat avantajele utilizării mecanismului prin parteneriat public-privat în sectorul serviciilor medicale, arătând că proiectele de sănătate în parteneriat public-privat reprezintă 32% din portofoliul IFC.

De asemenea, Ziad Alexandre Hayek, preşedinte al Asociaţiei Mondiale a Unităţilor PPP & Profesioniştilor/ World Association of PPP Units & Professionals (WAPPP) a intervenit online şi a insistat asupra importanţei voinţei politice, care stă la baza parteneriatelor publice-private.

În alocuţiunea sa online, Diogo Faria de Oliveira, founder of Defining Future Options, general secretary of the UNECE, international specialist, Centre of Excellence in PPP for Water & Sanitation a prezentat cazul Portugaliei, care a început implementarea de reforme şi investiţii în sistemul de livrare a apei în 1993 şi care după, o primă etapă în care investiţiile necesare au fost acoperite din surse publice, a dezvoltat ulterior numeroase proiecte prin mecanismul parteneriatului public-privat.

Potrivit lui Almaz Karassayev, director de investiţii pentru transport rutier şi maritim, IFC Europe, cele mai promiţătoare subsectoare din categoria transporturilor pentru mecanismul PPP sunt infrastructura rutieră şi cea de porturi, acesta sfătuind ca România să demareze implementarea gradual, optând iniţial pentru proiecte mai puţin complexe astfel încât să fie testat cadrul normativ şi aduse eventualele ajustări necesare.

Summit-ul internaţional cu tema „Viziune şi strategie pentru atragerea de investiţii private în infrastructura din România” a fost organizat de societatea de avocaţi Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi International Finance Corporation (IFC), parte a World Bank Group, cu sprijinul fondului de investiţii în infrastructură Meridiam.

Evenimentul s-a adresat în principal reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice şi centrale cu atribuţii în domeniu şi reprezentanţilor investitorilor din mediul privat - fonduri de investiţii, bănci, companii din sectoarele autostrăzi, porturi, aeroporturi, metrou, căi ferate, inclusiv firme de construcţii şi materiale de construcţii.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.