În lupta cu cancerul, timpul şi precizia sunt cei mai importanţi aliaţi. Până de curând, singura cale de a înţelege „codul genetic” al unei tumori era biopsia clasică – o procedură adesea dureroasă şi invazivă, însoţită de riscuri peri-operatorii.
Astăzi, medicina trăieşte o schimbare de paradigmă: biopsia lichidă. „Spre deosebire de biopsia convenţională, care necesită prelevarea unui fragment de ţesut, această metodă utilizează probe biologice fluide, cel mai frecvent sânge periferic”, explică dr. Constantin-Ioan Busuioc, medic primar anatomie patologică, supraspecializat în patologie moleculară, din cadrul laboratorului OncoTeam Diagnostic, parte a Grupului MedLife.
Oncologia modernă a încetat să mai trateze cancerul la indigo. Astăzi, ne îndreptăm spre terapii personalizate, adaptate profilului molecular al fiecărei tumori. În acest peisaj, biopsia lichidă este un instrument fascinant: o tehnică de diagnostic care analizează urmele lăsate de tumori direct în sânge. Biopsia lichidă (prin analiza ctDNA şi ctRNA - ADN-ul şi ARN-ul tumoral circulant) poate „vedea” adesea boala cu mult înaintea scanărilor CT sau RMN.
Cercetările arată că profilarea serială a ctDNA poate dezvălui progresia moleculară a bolii cu o medie de 8 săptămâni înainte de examinarea imagistică standard (RECIST) în cazul cancerului pulmonar.
De la bisturiu la eprubetă: biopsia lichidă
„Celulele canceroase sunt instabile şi, pe măsură ce mor şi se dezintegrează, eliberează în organism fragmente de ADN şi ARN. Aceste „amprente” genetice sunt capturate şi descifrate în laborator”, a spus. dr. Constantin-Ioan Busuioc, explicând prezenţa ADN-ului tumoral liber circulant. ctDNA este „amprenta genetică” a cancerului care pluteşte în sângele persoanei, oferind medicilor o fereastră prin care pot vedea exact ce se întâmplă cu boala în timp real.
Unul dintre cele mai mari avantaje ale biopsiei lichide este capacitatea de a acţiona ca un sistem de avertizare timpurie. Deoarece este extrem de sensibilă la nivel molecular, biopsia lichidă poate depista reapariţia bolii cu săptămâni sau chiar luni înainte ca o masă tumorală să devină vizibilă la un computer tomograf (CT) sau RMN.
„Biopsia lichidă este indicată în special în cancerele solide: pulmonar, colorectal, mamar, ovarian, prostată, melanom, dar şi în urmărirea răspunsului la terapiile imunologice sau ţintite”, a subliniat anatomo-patologul.
Confortul pacientului: recoltarea probei în maxim 10 minute, fără durere
Dacă biopsia clasică poate implica anestezie, incizii sau spitalizare, biopsia lichidă este considerată minim invazivă din motive evidente.
„Presupune doar puncţionarea unei vene, fără incizie chirurgicală, anestezie sau spitalizare. În consecinţă, riscul de complicaţii (sângerare, infecţie, leziuni tisulare) este semnificativ redus comparativ cu biopsia tisulară”. Practic, nu este nicio diferenţă între biopsia lichidă si o glicemie, dacă vreţi, din punct de vedere al recoltării, a afirmat dr. Busuioc.
Procedura se rezumă la puncţionarea unei vene, exact ca la analizele de rutină. Recoltarea durează între 3 şi 10 minute. Disconfortul este minim, iar riscurile de infecţie sau sângerare sunt aproape inexistente. Pacientul îşi poate relua activităţile imediat după ce a părăsit centrul medical. Mai mult, biopsia lichidă a demonstrat un timp mediu de eliberare a rezultatelor de doar 3 zile, comparativ cu aproximativ 26 de zile pentru biopsia clasică de ţesut. Acest lucru a permis, de exemplu, ca peste 43% dintre pacienţii cu cancer pulmonar să înceapă terapia ţintită mult mai rapid, potrivit cercetărilor.
Tehnologia din spatele rezultatului
Biopsia lichidă nu este o simplă analiză, ci o „hartă genetică” complexă. Folosind tehnologii de ultimă oră, precum Next Generation Sequencing (NGS), medicii pot analiza simultan zeci de gene relevante. Această investigaţie identifică mutaţiile „driver” – acele erori genetice care promovează apariţia şi dezvoltarea cancerului – şi indică precis ce medicamente ţintite pot opri procesul.
„Secvenţierea este procesul prin care se determină ordinea nucleotidelor din ADN-ul tumoral. Această „hartă genetică” permite identificarea mutaţiilor driver, a biomarkerilor predictivi de răspuns terapeutic, a mecanismelor de rezistenţă sau a evoluţiei clonale a tumorii. În laboratorul nostru, biopsia lichidă este realizată utilizând Oncomine™ Precision Assay, un panel NGS de ultimă generaţie, conceput pentru analiza detaliată a ADN-ului tumoral circulant”, a spus dr. Constantin-Ioan Busuioc.
Acest panel permite:
- analiza simultană a unui număr extins de gene relevante oncologic - 50 de gene;
- detectarea mutaţiilor cu frecvenţă alelică foarte redusă;
- identificarea mutaţiilor driver şi a mecanismelor de rezistenţă terapeutică;
- aplicabilitate transversală, indiferent de localizarea tumorii (abordare agnostică).
Raportul final pe care-l primeşte pacientul include:
- tipul şi numărul mutaţiilor oncogene;
- identificarea terapiilor ţintite posibile;
- date prognostice;
- markeri de rezistenţă la tratamente administrate anterior.
Această metodă funcţionează ca un aparat radio: prinde semnalul foarte bine atunci când tumora este activă şi „face gălăgie” în sânge. Cercetătorii au observat că sensibilitatea metodei este ridicată. Totuşi, dacă tumora este foarte mică sau nu eliberează suficiente fragmente în circulaţie, semnalul poate fi prea slab pentru a fi detectat. De asemenea, deşi analiza este extrem de precisă în ceea ce vede, ea ne spune doar ce mutaţii există, nu şi cum arată la microscop structura tumorii.”
„Această tehnologie permite detectarea variantelor genetice (mutaţii, deleţii, fuziuni) cu o specificitate de aproape 100% şi o sensibilitate extrem de ridicată, folosind cantităţi foarte mici de probă (doar 10-20 ng de material genetic)”, a explicat dr. Busuioc.
Biopsia lichidă poate arăta dacă un tratament funcţionează
Metoda oferă un răspuns în timp real la întrebarea: „Funcţionează tratamentul?”. Dacă nivelul ADN-ului tumoral din sânge scade, medicii ştiu că terapia este eficientă. Dacă acesta creşte, este un semnal clar că tumora a dezvoltat rezistenţă şi strategia trebuie schimbată rapid.
„Monitorizarea longitudinală a ctDNA permite evaluarea răspunsului terapeutic în timp real. Reducerea încărcăturii mutaţionale indică eficacitate, iar creşterea sau apariţia mutaţiilor noi semnalează rezistenţă sau progresie tumorală”, a spus dr. Constantin Busuioc. Studiile ştiinţifice confirmă. O scădere cu peste 30% a ctDNA (răspuns molecular) se corelează strâns cu supravieţuirea pe termen lung. Dispariţia ctDNA din sânge este un indicator mult mai precis al succesului terapeutic decât radiologia clasică.
O şansă la viaţă: Povestea pacientului cu cancer pulmonar
Eficienţa metodei este cel mai bine ilustrată de cazurile clinice. Dr. Busuioc are un exemplu elocvent, cazul unui pacient cu adenocarcinom pulmonar metastatic care nu răspundea la chimioterapia clasică. Deşi testele pe ţesut nu arătaseră mutaţii, biopsia lichidă a scos la iveală o mutaţie rară (EGFR exon 20), apărută probabil în focarele metastatice. „Introducerea unui inhibitor specific a dus la un răspuns tumoral şi la prelungirea supravieţuirii, confirmând că analiza moleculară în sânge poate modifica decisiv strategia terapeutică”, a povestit medicul.
În ciuda performanţelor sale, biopsia lichidă nu înlocuieşte încă total biopsia clasică. Aceasta din urmă rămâne esenţială pentru a vedea „arhitectura” tumorii, gradul de agresivitate şi alţi parametri histologici care au valoare prognostică. Totuşi, cele două metode sunt complementare, ele lucrează împreună pentru a oferi cea mai bună şansă la vindecare, transformând de multe ori cancerul dintr-o boală imprevizibilă într-una care poate fi monitorizată şi controlată pas cu pas.
„Biopsia lichidă poate identifica recurenţa cu săptămâni sau luni înaintea confirmării imagistice, datorită sensibilităţii sale la nivel molecular, înainte ca o masă tumorală să fie detectabilă”, a concluzionat dr. Constantin-Ioan Busuioc.
**
Surse:
https://www.abcam.com/en-us/stories/articles/liquid-biopsies
https://www.mdpi.com/1718-7729/32/2/57
Medikatv.ro
