Mamografia rămâne una dintre cele mai importante metode de screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân. Cu toate acestea, multe femei amână investigaţia din cauza unor mituri sau temeri legate de durere, radiaţii sau biopsie.
Medicul radiolog dr. Bogdan Cocias, specialist în imagistică medicală la MedLife Sibiu, explică cele mai frecvente concepţii greşite şi subliniază importanţa testării periodice.
Mituri demontate: Radiaţiile şi presiunea asupra sânului
Unul dintre cele mai persistente mituri este acela că mamografia ar putea provoca cancer din cauza radiaţiilor. Dr. Bogdan Cociaş clarifică: „În Scandinavia există programe naţionale de screening mamar începute în urmă cu 40 de ani, neexistând dovezi că iradierea a dăunat grupului inclus în screening. Doza de radiaţii utilizată în mamografiile moderne este extrem de mică, beneficiul depistării precoce depăşind cu mult riscul minim. Un CT abdominal iradiază de aproximativ 20 de ori mai mult decât o mamografie digitală.”
Această afirmaţie este susţinută de cercetări publicate în British Journal of Cancer, care demonstrează că riscul de cancer indus de radiaţia mamografică este neglijabil în raport cu numărul de vieţi salvate. Mai mult, un alt studiu indică faptul că beneficiul mamografiei poate fi de sute de ori mai mare decât riscul teoretic.
Referitor la temerea că presiunea aplicată în timpul examinării ar putea răspândi o tumoră, medicul de la MedLife este categoric: „Aceasta este o temere complet nefondată. Comprimarea este necesară pentru a obţine o imagine clară, reducând doza de radiaţii şi separând ţesuturile. Mamografia nu poate declanşa sau agrava un cancer existent.”
Când trebuie început screeningul?
Contrar opiniei că doar femeile cu istoric familial sunt la risc, statisticile arată o realitate diferită. „Peste 75% din cazurile de cancer de sân apar la femei fără un istoric familial cunoscut,” atrage atenţia dr. Cociaş.
Recomandările medicului pentru screening:
- În general, screeningul începe la vârsta de 40 de ani pentru femeile fără factori de risc. „La pacientele fără istoric familial de carcinom mamar sau ovarian, screening-ul ar trebui să înceapă la vârsta de 40 de ani.”
- În cazul persoanelor cu risc genetic, investigaţiile pot începe mai devreme.
„Pacientele cu istoric familial de carcinom mamar sau cu mutaţii genetice care predispun la cancer pot începe mamografia mai repede şi pot completa şi cu RMN mamar cu substanţă de contrast,” a spus medicul.
Pentru femeile fără factori de risc, intervalul optim considerat pentru screening-ul mamar este de o mamografie la fiecare 2 ani. Eficienţa acestui calendar este confirmată de o meta-analiză publicată în The BMJ, care arată că femeile care participă la screening au diagnostice mai precoce şi o mortalitate semnificativ redusă (cu până la 39% pentru femeile peste 50 de ani).
Ecografia şi mamografia, două metode imagistice complementare
Multe paciente preferă ecografia, considerând-o mai puţin invazivă. Totuşi, dr. Cociaş subliniază că cele două metode sunt complementare, nu interschimbabile: „Scopul mamografiei este de a detecta formaţiuni extrem de mici (microcalcificări sau tumori mici) cu mult timp înainte ca acestea să poată fi simţite la palpare. Unele leziuni nu sunt vizibile ecografic şi pot fi apreciate doar prin comparaţie cu imaginile mamografice anterioare.”
Biopsia mamară: Teama de diagnostic vs. realitatea procedurii
Cuvântul „biopsie” provoacă adesea anxietate, însă procedura este esenţială pentru certitudinea diagnosticului. Dr. Bogdan Cociaş demontează mitul „diseminării” celulelor canceroase:
„Riscul de diseminare al celulelor tumorale pe traiectul acului de biopsie există, dar trebuie menţionat că regiunea va fi exclusă chirurgical odată cu tumora mamară, iar apoi iradiată. Majoritatea pacientelor nu simt nimic în timpul biopsiei, deoarece procedura este precedată de anestezia locală cu Xilină,” a explicat medicul. Recuperarea este rapidă, procedura durând aproximativ 15 minute, iar pacienta îşi poate relua activităţile imediat.
Rolul geneticii în cancerul de sân: testarea genetică
Deşi doar 5–10% din totalul cazurilor de cancer mamar sunt ereditare, testarea genetică este vitală pentru managementul riscului. „Mutaţiile genelor BRCA1 şi BRCA2 cresc riscul de a dezvolta cancer de sân la peste 60–85% pe parcursul vieţii,” a explicat specialistul MedLife.
Testarea genetică poate include:
- testarea genelor BRCA1 şi BRCA2
- paneluri multigenice (NGS) care analizează şi alte gene asociate (PALB2, ATM, CHEK2, TP53, PTEN)
- profilarea moleculară din ţesut tumoral, pentru ghidarea tratamentului
Aceasta este recomandată în special în situaţii precum:
- diagnostic de cancer mamar la vârste tinere (sub 45–50 ani)
- cancer mamar triplu negativ
- cancer mamar la bărbaţi
- istoric familial semnificativ
- cancer mamar bilateral
- origine evreiască Ashkenazi
- existenţa unei mutaţii BRCA în familie
„Frica este în principal de natură psihologică, generată de incertitudinea diagnosticului. Medicii recomandă investigaţiile şi biopsia tocmai pentru a clarifica situaţia cât mai rapid, deoarece detectarea timpurie este cheia unui tratament de succes,” a subliniat dr. Cocias, care militează pentru depistarea timpurie a cancerului mamar.
Poate mamografia agrava un cancer existent?
Această temere este frecvent întâlnită, însă medicul spune clar că nu are fundament. „Mamografia nu poate declanşa sau agrava un cancer existent. Nici compresia şi nici doza de iradiere nu pot influenţa o leziune mamară.”
De aceea, investigaţia este considerată esenţială pentru depistarea precoce. „Mamografia este considerată gold standard în screening-ul mamar, fiind esenţială pentru diagnosticarea în stadii tratabile,” a concluzionat medicul.
(Articol susţinut de MedLife)
Medikatv.ro
