Vicepreşedintele UTI Grup, Ion Obloja, şi alte patru persoane suspectaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani vor fi ridicaţi de poliţiştii de frontieră şi duşi la audieri, la sediul DIICOT. Anchetatorii au găsit în locuinţa lui Obloja 44.000 de euro, 10.120 de dolari, 5.480 lire sterline şi 2.000 de franci elveţieni.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii şi poliţiştii de frontieră au făcut şase percheziţii domiciliare şi una la sediul unei societăţi comerciale, în Bucureşti şi în localităţile limitrofe, într-un dosar în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu adus bugetului de stat de peste 21 de milioane de lei.

Surse din rândul anchetatorilor au precizat că au fost făcute percheziţii la locuinţa lui Ion Obloja şi la sediul UTI Grup din Aeroportul “Henri Coandă” Otopeni.

“În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2009-2011, suspectul O. I. a iniţiat un grup infracţional, la care au aderat ulterior şi alte persoane, prin care s-a urmărit desfăşurarea unor activităţi infracţionale cu scopul de a eluda plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului şi a obţinerii unor venituri ilegale, sume de bani pe care le-a folosit în scop personal  fără drept. S-a reţinut că suspectul a constituit grupul înfracţional împreună cu tatăl, fratele  şi soţia sa, persoane care deţineau la acea dată şi calitatea de asociaţi şi/sau administratori în mai multe societăţi comerciale ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii”, potrivit comunicatului citat.

La finalul percheziţiilor, cinci persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere, vor fi duse la audieri, la sediul DIICOT. Surse din rândul anchetatorilor au declarat pentru News.ro că printre aceştia este şi Ion Obloja.

La domiciliul lui Ion Obloja, procurorii au fost găsite 44.000 de euro, 10.120 de dolari, 5.480 de lire sterline şi 2.000 de franci elveţieni, bani care au fost ridicaţi pentru cercetări.

De asemenea, anchetatorii au dispus sechestru asigurator pe mai multe bunuri mobile şi imobile, potrivit DIICOT şi Poliţiei de Frontieră.

Surse din cadrul anchetei au declarat că urmează să fie instituit sechestru asigurator în cazul a peste 50 de proprietăţi imobiliare, dar şi pe autoturisme de lux, care ar fi fost obţinute prin inginerii financiare.  

Potrivit anchetatorilor, grupul infracţional a fost constituit în perioada 2009-2011, de vicepreşedintele UTI, Ion Obloja, împreună cu fratele său Dorel Obloja şi cu soţia sa Sorina Luminiţa Obloja, care erau asociaţi şi administratori în mai multe firme cu obiect de activitate prestări servicii. Ulterior, la acest grup au aderat mai multe persoane, printre care contabili şi administratori de firme care erau folosite pentru emiterea unor facturi fiscale false.

Prin aceste facturi fiscal erau atestate relaţii comerciale fictive care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor şi implicit deducerea de TVA. Administratorii firmelor  ajutat la retragerea unor sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăţi aflate în insolvenţă ori a bunurilor acestora, societăţi ce se aflau în portofoliul firmelor de lichidare deţinute de membrii grupului infracţional organizat.

Anchetatorii au date că Ion Obloja, folosindu-se de cunoştinţele economice ale mai ultor angajaţi din grupul de firme UTI, a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuţii specific, acţionând concertat şi coordonat.

Membrii grupului cunoşteau foarte bine practica organelor de control fiscal şi ştiau că verificările de natură financiar-fiscală în cazul societăţi comerciale controlate se extind doar la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziţie, fără a se continua aceste verificări pe lanţul achiziţiilor spre a se stabili realitatea acestora. În acest context, Ion Obloja a creat un sistem de firme care să funcţioneze pe trei paliere, fapt ce a necesitat  înfiinţarea şi administrarea unor societăţi comerciale de tipul „fabrici de facturi”, susţin anchetatorii.

“Acest tip de societate comercială este situată  pe ultimul palier infracţional şi  se caracterizează prin aceea că nu îşi declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii şi emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracţional, facturile fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate”, potrivit surselor citate.

Aceste societăţi erau folosite o perioadă, după care membrii grupului dispuneau cesionarea părţilor sociale şi apoi radierea. Înainte de radierea acestor societăţi, erau emise facturi fiscale fictive către societăţile controlate de membrii grupului, fie pentru diminuarea profitului, fie pentru retragerea unor sume în numerar.

“Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fiscale ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi. Circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferaţi de la palierul unu către palierul trei, prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe palierul doi sau uneori chiar trei, sumele au fost retrase în numerar. După implicarea în circuitul infracţional descris anterior,  societăţile de pe ultimul palier au fost radiate, locul acestora fiind luat de alte societăţi comerciale cu acelaşi profil de activitate care, de obicei,  erau înfiinţate înainte de radierea societăţii comerciale ce urma a fi înlocuită”, arată procurorii.

Din datele obţinute până acum de anchetatori rezultă că structurarea firmelor pe cele trei paliere şi emiterea de facturi fiscale ce atestau relaţii comerciale fictive a fost făcută în aşa fel încât  niciuna dintre societăţile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit sau profit şi TVA.

Prejudiciul produs bugetului de stat prin aplicarea acestor mecanisme de către firmele controlate de Ion Obloja Ion şi membrii familiei sale a fost estimat de anchetatori la 21.099.858 de lei.

Vicepreşedintele UTI şi membrii grupului infracţional organizatar fi retras, în perioada 2009-2011, suma de 28.058.389 de lei. Această sumă, susţin anchetatorii, a fost supusă reciclării prin  transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor, pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăţilor situate pe al doilea sau al treilea palier infracţional. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.