Curtea Constituţională a respins, miercuri, ca inadmisibilă cererea depusă în 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în privinţa plăţii restanţelor salariale ale magistraţilor, care se ridică la aproape 5 miliarde de lei. În 5 mai, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis cererea ÎCCJ privind obligarea Executivului de a achita banii, însă Guvernul şi Ministerul Finanţelor au făcut recurs la instanţa supremă, care a amânat de mai multe ori decizia, următorul termen stabilit fiind joi, 8 octombrie 2026.
UPDATE - Potrivit unui comunicat de presă, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a constatat că cererea premierului Ilie Bolojan privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, este inadmisibilă.
"Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenţei sale constante, atribuţia prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi nu poate transforma Curtea Constituţională într-o instanţă de control judiciar", precizează sursa citată.
Judecătorii CCR afirmă că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce ţin de activitatea instanţei judecătoreşti - soluţionarea cererii de recuzare, ritmul judecăţii, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalităţile stabilite şi interpretarea normelor incidente -, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătoreşti pronunţate şi pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituţională, consacrat de art.146 lit.e) din Constituţie.
"Curtea a mai reţinut că nu are competenţa de a cenzura sau reforma hotărârile judecătoreşti, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008)", explică judecătorii.
În consecinţă, cererea lui Ilie Bolojan "excedează sferei conflictului juridic de natură constituţională şi urmăreşte utilizarea atribuţiei prevăzute de art.146 lit.e) din Constituţie în scopul reformării unei soluţii pronunţate de o instanţă judecătorească, finalitate incompatibilă cu competenţa Curţii Constituţionale".
Decizia de miercuri a CCR este definitivă şi general obligatorie.
UPDATE - Judecătorii constituţionali au respins, miercuri, ca inadmisibilă sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan pentru soluţionarea unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Judecătorii CCR au pe agenda şedinţei de miercuri cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cerere formulată de premierul Ilie Bolojan în 2 iulie, după sentinţa dată în 5 mai (ziua demiterii Guvernului său) de Curtea de Apel Bucureşti, care obliga Executivul să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.
Premierul Ilie Bolojan a explicat atunci că a iniţiat acest demers de sesizare a CCR afirmând că puterea judecătorească "nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică" de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.
El adăuga că, potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.
"În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului", afirma Ilie Bolojan.
La sfârşitul lunii martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a anunţat că a formulat plângere prealabilă la adresa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite.
ÎCCJ preciza că, în caz de nesoluţionare favorabilă a plângerii prealabile, ar putea sesiza instanţa de contencios administrativ.
Ulterior, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Magistraţii CAB au admis cererea ÎCCJ în 5 mai, însă Guvernul şi Ministerul Finanţelor au făcut recurs la instanţa supremă, care a amânat de mai multe ori decizia, următorul termen stabilit fiind 8 octombrie 2026.
Pe de altă parte, miercuri, 7 octombrie, pe masa judecătorilor CCR s-a aflat şi cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi Parlament legat de ordonanţa care vizează programul SAFE, însă în acest caz CCR a amânat pronunţarea pentru data de 22 octombrie.
Medikatv.ro
