Guvernul a modificat articolul 155 din Codul Penal, în urma deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR), acesta stipulând: "cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură, cauză care potrivit legii trebuie comunicat suspectului sau inculpatului". Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că era nevoie de această modificare pentru evitarea compromiterii mai multor dosare aflate în instanţă. El a menţionat că prin această ordonanţă de urgenţă nu sunt abrogate infracţiuni, nu scad sau cresc pedepse, astfel că actul normativ "nu intră în coliziune cu efectele referendumului" pe justiţie.
"Astăzi, Guvernul a adoptat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care a fost aliniat articolul 155 aliniatul 1 din Codul Penal la o recentă decizie a Curţii Constituţionale, din data de 26 mai 2022. Potrivit acestei ordonanţe de urgenţă, «articolul 155 va avea în aliniatul 1 conţinutul următor: cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură, cauză care potrivit legii trebuie comunicat suspectului sau inculpatului». Este o intervenţie punctuală care era necesară pentru a evita o discontinuitate legislativă care ar fi condus la compromiterea foarte multor dosare aflate pe rolul instanţelor”, a declarat Cătălin Predoiu, luni seară, la finalul şedinţei de Guvern.
El a explicat că această modificare a fost cerută de CCR, fiind susţinută şi de Parchetul General.
"Această intervenţie legislativă a fost cerută imperios chiar prin comunicatul Curţii Constituţionale care menţionează termenul de intervenţie imediată pentru a alinia legislaţia deciziei respective. Nu mai puţin această intervenţie a fost susţinută şi de poziţia Parchetului General, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Public cu care ne-am consultat imediat şi care ne-a confirmat analiza în sensul că o pasivitate sau o întârziere în intervenţia legislativă ar fi condus la un efect nedorit, aş putea spune chiar devastator asupra multor anchete şi implicit asupra obiectivelor Guvernului din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Nu în ultimul rând, este o intervenţie care vizează protecţia cetăţeanului pentru că păstrarea cadrului legislativ consacrat combaterii infracţionalităţii de toate tipurile reprezintă o măsură prin care statul protejează siguranţa cetăţeanului”, a transmis Cătălin Predoiu.
Predoiu a fost întrebat dacă sunt diferenţe flagrante între o decizie şi alta, din 2018 şi până în prezent, având în vedere că şi CCR a spus că au fost interpretări diferite în lipsa acestei clarificări.
"Ministerul Public ne-a semnalat faptul că există jurisprudenţă variată în legătură cu acest articol urmare a deciziei Curţii Constituţionale din 2018, iar această situaţie ar fi fost agravată de o lipsă a intervenţiei Guvernului, astăzi, de urgenţă”, a explicat ministrul Justiţiei.
De asemenea, el a mai fost întrebat dacă Guvernul mai poate da ordonanţe pe temele pedepselor, ţinând cont de referendumul pe justiţie.
"Necesitatea de a interveni de urgenţă, era important ca această intervenţie legislativă să se facă până la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, care ar fi operat prin sine această întrerupere în reglementare, care ar fi condus, în consecinţă, la compromiterea multor anchete desfăşurate în anii anteriori. În ceea ce priveşte referendumul, evident că am studiat această problemă foarte atent şi riguros, cu tehnicieni şi ai Ministerului Justiţiei şi ai Parchetului General. Vă reamintesc faptul că referendumul a vizat trei chestiuni: materia infracţiunilor, materia pedepselor şi materia organizării judiciare”, a precizat Predoiu.
El a menţionat că prin această ordonanţă de urgenţă nu sunt abrogate infracţiuni, nu scad sau cresc pedepse.
"Prin această ordonanţă de urgenţă nu abrogăm infracţiuni, nu reglementăm noi infracţiuni în Codul Penal, nu mărim pedepse, nu scădem pedepse şi nu intervenim în organizarea judiciară. Prin urmare, interpretarea referendumului trebuie să facă corect în sensul că nu putem extinde prin analogie cele trei concepte juridice: infracţiuni, pedepse, organizarea judiciară la toate conceptele din Dreptul Penal. Trebuie ţinut cont şi de spiritul referendumului care e acela de a proteja cadrul legislativ consacrat combaterii infracţiunilor de toate tipurile şi consacrat implicit siguranţei cetăţeanului. Această ordonanţă de urgenţă nu intră în coliziune cu efectele referendumului, cu spiritul referendumului şi în general cu ceea ce publicul, populaţia care a votat la referendum a dorit prin adoptarea acelui referendum. Dimpotrivă, aş putea spune că această ordonanţă se aliniază perfect acelui spirit şi voinţei cetăţeanului care a votat pentru referendum”, a explicat ministrul Justiţiei.
Parchetul General afirma, vineri, că aspectul legat de neconstituţionalitatea art. 155 alin. (1) din Codul Penal, dispoziţii ce reglementau modul de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, poate fi uşor remediat, dar ”intervenţia unei discontinuităţi a normei va avea unul dintre cele mai grave efecte ale unei decizii CCR”. Instituţia precizează că, dacă neconstituţionalitatea va antrena încetarea efectelor art. 155 Cod penal, efectele vor fi majore, cu aplicabilitate pentru aproape orice fel de infracţiune.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
