Dosarul în care Asociaţia Italienilor din România (RO.AS.IT) a cerut anularea actului prin care preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureşan drept candidat la funcţia de premier se află luni pe masa judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti. Acest dosar în care Administraţia Prezidenţială şi Regia Autonomă Monitorul Oficial au calitatea de pârâţi a fost înregistrat în 22 septembrie, iar asociaţia al cărei preşedinte este deputatul Ioana Grosaru solicită ca Decretul 770/2026 să fie anulat. Ulterior, 11 organizaţii ale comunităţii italiene în România şi-au exprimat „surprinderea” şi „îngrijorarea” în privinţa demersului RO.AS.IT, precizând că nu intenţionează să intervină în politica internă a României prin susţinerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice, considerând desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru „o procedură constituţională şi instituţională”. Instanţa a suspendat judecarea cauzei până la ora 15.00, după ce atât reclamantul, cât şi PReşedinţia au depus documente la termenul de luni.
UPDATE - Potrivit informaţiilor furnizate pe portalul instanţelor de judecată, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat judecarea cauzei până luni după-amiază, la ora 15.00 .
„Suspendă judecarea cauzei până la ora 15:00, pentru a se lua la cunoştinţă atât de cererea de modificare a acţiunii introductive formulată de reclamant, cât şi de întâmpinarea formulată de pârâtul Administraţia Prezidenţială, ambele depuse la termenul de astăzi”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.
ŞTIREA INIŢIALĂ - În 22 septembrie, la Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a fost înregistrat un dosar în care Asociaţia Italienilor din România (RO.AS.IT), condusă de deputatul neafiliat Ioana Grosaru, membru în Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, cere anularea Decretului nr. 770/2026, prin care preşedintele Nicuşor Dan îl desemnează pe Siegfried Mureşan în calitatea de candidat la funcţia de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei noului Guvern, potrivit Constituţiei României.
În acest dosar, Administraţia Prezidenţială şi Regia Autonomă Monitorul Oficial figurează ca pârâţi, instanţa stabilind primul termen pe 28 septembrie 2026.
Fostul judecător Cristi Dănileţ afirma, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că decretele prezidenţiale "nu pot fi contestate când sunt acte de putere".
"Reamintesc că studenţii la Drept învaţă încă din anul I că decretele prezidenţiale nu pot fi contestate când sunt acte de putere. Aşadar, când o autoritate constituţională întocmeşte actul de putere constituţională, justiţia ordinară nu are nicio treabă", preciza Cristi Dănileţ.
Ulterior, 11 organizaţii ale comunităţii italiene din România au anunţat că au luat act, „cu surprindere şi profundă îngrijorare”, de poziţia exprimată public de RO.AS.IT, afirmând că nu intenţionează să intervină în politica internă a României prin susţinerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice şi precizând că desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru este „o procedură constituţională şi instituţională”.
Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT. este o organizaţie etnică de drept privat şi utilitate publică, fiind singura entitate recunoscută oficial care reprezintă minoritatea naţională italiană din România. Fondată în anul 1993 la Suceava, ea acţionează ca succesoare a comunităţilor istorice de imigranţi italieni stabiliţi de-a lungul timpului în spaţiul românesc.
Asociaţia beneficiază de finanţare publică din partea Guvernului României (prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice) şi are asigurat prin Constituţie un loc de deputat în Parlamentul României pentru reprezentarea minorităţii.
Preşedintele RO.AS.IT este Ioana Grosaru, iar secretar general este fiul său, Andi Gabriel Grosaru, fost deputat în Parlamentul României între 2016 şi 2024.
Fondatorul Asociaţiei Italienilor din România este Mircea Grosaru, soţul Ioanei Grosaru şi, respectiv, tatăl lui Andi Grosaru, şi el fost deputat din 2004 până la decesul său, în 2014.
Aceeaşi asociaţie a atacat tot la CAB, în 14 aprilie 2026, decretele de numire a şefilor marilor parchete (DNA, Parchetul General şi DIICOT), semnate de preşedintele Nicuşor Dan. În acest dosar, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 28 septembrie.
Medikatv.ro
