Curtea de Casaţie a Franţei a respins definitiv recursul lui Paul de România împotriva hotărârii Curţii de apel Paris care a decis predarea sa către România pentru executarea pedepsei.
UPDATE: "Ministerul Justiţiei informează că, astăzi, 29 iulie 2026, Cour de cassation (Curtea de Casaţie a Franţei) a respins definitiv recursul formulat de Paul de România împotriva deciziei de predare către autorităţile române. Prin această hotărâre, decizia de executare a mandatului european de arestare şi de predare a persoanei solicitate către România a devenit definitivă", anunţă oficial, miercuri seară, Ministerul Justiţiei.
Sursa citată a precizat că hotărârea pronunţată miercuri urmează emiterii şi punerii în executare a celui de-al treilea mandat european de arestare, în urmărirea îndeplinirii actului de justiţie şi a executării hotărârilor judecătoreşti definitive.
"Decizia instanţei supreme franceze reconfirmă cooperarea judiciară eficientă dintre România şi Republica Franceză şi angajamentul comun al celor două state pentru aplicarea principiilor statului de drept şi respectarea obligaţiilor asumate în cadrul mecanismelor europene de cooperare judiciară. Totodată, această hotărâre confirmă buna funcţionare a mandatului european de arestare, un instrument important de cooperare judiciară în materie penală la nivelul Uniunii Europene", se mai arată în comunicatul Ministerului Justiţiei.
Potrivit documentului citat, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reconfirmat principiul încrederii reciproce între statele membre, subliniind faptul că executarea unui mandat european de arestare reprezintă regula, iar refuzul executării sau al predării poate interveni numai în situaţii excepţionale, strict delimitate de dreptul Uniunii Europene.
"Ministerul Justiţiei apreciază cooperarea eficientă dintre autorităţile judiciare române şi franceze şi reafirmă angajamentul României pentru consolidarea cooperării judiciare europene, ca instrument esenţial pentru asigurarea executării hotărârilor judecătoreşti definitive şi pentru protejarea statului de drept în spaţiul Uniunii Europene" arată Ministerul Justiţiei.
ŞTIRE INIŢIALĂ: "Curtea de Casaţie a Franţei a respins recursul lui Paul de România, împotriva hotărârii Curţii de apel Paris care decisese predarea sa către România pentru executarea pedepsei", anunţă, miercuri seară, fostul ministru al Justiţiei Radu Marinescu.
Potrivit acestuia, este un succes deosebit al autorităţilor judiciare române, al Ministerului de Justiţie şi al echipei care a lucrat profesionist la cooperarea judiciară internaţională.
"După mai multe refuzuri succesive de predare, am perseverat, s-a sesizat CJUE care a dat dreptate României, am revenit cu solicitarea de predare şi în final am triumfat definitiv", a mai transmis fostul ministru.
Acesta adaugă că Paul de România se adaugă galeriei de condamnaţi sau urmăriţi penal cu notorietate aduşi în România.
În 19 iunie, Ministerul Justiţiei anunţa că autorităţile judiciare din Paris au dispus predarea imediată către autorităţile române a lui Paul de România, dar decizia nu era definitivă.
Descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României, este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci, începând din 2006, pentru a recupera proprietăţile pe care le revendica în calitate de moştenitor al familiei regale.
Bucureştiul a emis un prim mandat de arestare pe numele prinţului Paul în decembrie 2020, la o zi după condamnarea acestuia la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate. În acest dosar, 18 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puţin 145 de milioane de euro.
Curtea de Apel din Paris a respins prima cerere de extrădare, în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, având în vedere neregulile constatate în depunerea jurământului a doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.
Autorităţile române au emis un nou mandat de arestare împotriva prinţului în ianuarie 2025, pe baza deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunţată în urma unei solicitări pre-judiciare. CJUE a considerat că decizia justiţiei franceze era "contrară principiului încrederii reciproce" între ţările europene, exercitând "un control excesiv" asupra funcţionării sistemului judiciar român, a reamintit preşedintele Camerei de extrădare în cadrul şedinţei din iunie.
Procurorul general a solicitat extrădarea lui Paul din România în numele "principiului priorităţii dreptului european asupra dreptului naţional", respingând orice "persecuţie".
Avocata sa a denunţat "cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală", în legătură cu "litigiul succesoral".
Paul al României a fost arestat la domiciliul său din Paris şi încarcerat la 7 aprilie 2025, fiind ulterior plasat sub control judiciar.
Tatăl prinţului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost fiul lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 şi 1940.
Medikatv.ro
