UPDATE - CCR a respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind Programul SAFE / Deputaţii reclamau că actul normativ ar conţine dispoziţii ce depăşesc cadrul obiectului de reglementare al Instrumentului SAFE/ Argumentele Curţii Constituţionale

UPDATE - CCR a respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind Programul SAFE / Deputaţii reclamau că actul normativ ar conţine dispoziţii ce depăşesc cadrul obiectului de reglementare al Instrumentului SAFE/ Argumentele Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, în şedinţa de joi, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 21/2026, depusă în 27 mai de un grup de 53 de deputaţi. Actul normativ se referea la modificarea cadrului legal pentru punerea în aplicare a Programului SAFE, destinat consolidării industriei europene de apărare. Sesizarea viza atât legea de aprobare în ansamblul său, cât şi, în subsidiar, dispoziţiile care ar depăşi cadrul obiectului de reglementare al Instrumentului SAFE şi care privesc domenii precum PNRR, administraţia publică locală, regimul juridic al funcţiei publice, Codul administrativ, precum şi materia achiziţiilor publice şi a contractelor aflate în derulare. Într-un comunicat de presă, Curtea explică motivele pentru care consideră că actul normativ este constituţional.

UPDATE - Curtea Constituţională a stabilit că adoptarea printr-o ordonanţă de urgenţă a unui “pachet de măsuri legislative” care vizează punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE) în vederea accesării şi folosirii împrumuturilor destinate achiziţiilor publice de apărare, modificarea regimului unor componente de finanţare din Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), consolidarea capacităţii administrative la nivel local prin reglementări aduse regimului juridic al autorităţilor administraţiei publice locale, aleşilor locali, funcţiei publice şi altor modificări ale Codului administrativ, precum şi derogări în materia legislaţiei achiziţiilor publice, pentru anul 2026, nu contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) privind statul de drept, art.1 alin.(4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii, art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului, art.111 - Informarea Parlamentului, art.115 alin.(4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, art.120 privind principiile de bază ale administraţiei publice locale, art.121 - Autorităţi comunale şi orăşeneşti, art.138 - Bugetul public naţional şi art.148 alin.(2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.

„Cu privire la criticile de neconstituţionalitate vizând procedura de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2026, formulate în legătură cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5), şi a art.115 alin.(4) şi (6), art.120 şi art.121 din Constituţie, Curtea a constatat că Guvernul a identificat în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 situaţiile extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată şi a motivat urgenţa legiferării, adoptarea fiind justificată de scopurile legitime asumate de Guvern la nivelul anului 2026 cu privire la instrumentele de finanţare europene, precum maximizarea absorbţiei fondurilor europene alocate prin PNRR şi Instrumentul SAFE, sincronizarea calendarului şi a măsurilor corelative în termenele stabilite la nivel european şi consolidarea capacităţii administrative la nivel local prin eliminarea unor riscuri punctuale care determină blocaje de natură administrativă la nivelul unor UAT/comune sau la nivelul unor consilii locale/judeţene, pentru a putea implementa componentele finale ale PNRR, precum şi noul instrument financiar SAFE, în aceeaşi perioadă de referinţă (anul 2026)”, se arată în comunicatul citat.

Totodată, precizează magistraţii CCR, atribuirea de competenţe extinse de coordonare, negociere, propunere, modificare şi implementare a Planului SAFE anumitor instituţii fundamentale ale statului „nu poate fi circumscrisă noţiunii de «afectare», în sens negativ, al regimului acestora.

”Întrucât unităţile administrativ-teritoriale sunt actori esenţiali în implementarea PNRR (în special la componentele cu beneficiari locali: infrastructură, educaţie, renovare, servicii publice) şi, indirect, în implementarea proiectelor SAFE care privesc infrastructura rutieră de interes naţional (exproprieri, avize, urbanism, utilităţi), măsurile reglementate la art.IV-V, într-o perspectivă funcţională, sunt măsuri de întărire a „infrastructurii administrative” comune atât PNRR, cât şi SAFE, iar ordonanţa criticată intervine pe toate verigile aceluiaşi lanţ cauzal: finanţare UE – cadre naţionale de implementare – capacitate funcţională administrativă”, mai arată CCR.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate formulate în legătură cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3), (4) şi (5) din perspectiva criticilor privind lipsa de unitate şi coerenţă a reglementării, Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenţei sale, un act normativ poate cuprinde reglementări din alte materii conexe, în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act. „Or, toate dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 21/2026 se subsumează unui unic obiectiv legitim: prevenirea pierderii fondurilor europene şi a blocajelor instituţionale administrative într-un interval temporal limitat”, adaugă sursa citată.

În legătură cu criticile de neconstituţionalitate formulate în legătură cu încălcarea dispoziţiilor art.61 alin.(1), art.111, art.138 şi art.148 din Constituţie, Curtea a constatat că instituirea unui control parlamentar exercitat prin comisiile reunite ale celor două Camere are rolul de a imprima celeritate procedurii specifice, reglementate în domeniul specializat al proiectelor propuse în cadrul instrumentului de finanţare SAFE şi nu semnifică diminuarea rolului constituţional al Parlamentului.

”Adoptarea unor măsuri de punere în aplicare a unui Regulament al Uniunii Europene este în deplin acord cu dispoziţiile art.148 din Constituţie privind integrarea în Uniunea Europeană”, mai notează magistraţii Curţii Constituţionale.

Potrivit CCR, decizia de joi este definitivă şi general obligatorie.

UPDATE - Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituirea Instrumentului "Acţiunea pentru securitatea Europei" - SAFE - prin consolidarea industriei europene de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de deputaţi aparţinând unor grupuri parlamentare din Camera Deputaţilor şi de către deputaţi a fost respinsă cu majoritate de voturi de către magistraţii CCR.

În aceste condiţii, actul normativ este constituţional.

ŞTIREA INIŢIALĂ - În 27 mai 2026, 53 de deputaţi din mai multe grupuri parlamentare şi deputaţi neafiliaţi au depus la CCR o sesizare de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de implementare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului privind Instrumentul "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE), precum şi modificarea şi completarea unor acte normative incidente.

Potrivit Simonei Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România din Camera Deputaţilor, sesizarea priveşte Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026, înregistrată în procedura parlamentară sub numărul PL-x nr. 283/2026, act normativ adoptat în procedură de urgenţă şi aflat în prezent în etapa controlului de constituţionalitate anterior promulgării.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de implementare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului privind Instrumentul "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE), precum şi modificarea şi completarea unor acte normative incidente, arată sursa citată.

"Sesizarea de neconstituţionalitate vizează atât legea de aprobare în ansamblul său, cât şi, în subsidiar, dispoziţiile care depăşesc cadrul obiectului de reglementare al Instrumentului SAFE şi care privesc domenii precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, administraţia publică locală, regimul juridic al funcţiei publice, Codul administrativ, precum şi materia achiziţiilor publice şi a contractelor aflate în derulare", informa sursa citată într-un comunicat de presă.

Potrivit aceleiaşi surse, în motivarea sesizării se susţine, în esenţă, că actul normativ supus controlului de constituţionalitate încalcă prevederile constituţionale referitoare la statul de drept, calitatea legii, separaţia puterilor în stat, rolul Parlamentului, condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, regimul juridic al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi regulile privind bugetul public naţional şi raportul dintre dreptul intern şi dreptul Uniunii Europene.

De asemenea, se arată că mecanismul normativ instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 "depăşeşte cadrul de implementare a instrumentului european SAFE, prin includerea unor dispoziţii eterogene, fără legătură directă şi necesară cu obiectul reglementării europene invocate".

"Solicităm Curţii Constituţionale să admită prezenta sesizare şi să constate că legea criticată este neconstituţională în ansamblul său. În subsidiar, solicităm Curţii să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor prin care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 reglementează materii străine de obiectul Instrumentului SAFE, respectiv dispoziţiile referitoare la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, administraţia publică locală, numărul maxim de posturi din unităţile administrativ-teritoriale, depunerea jurământului de către aleşi locali, funcţia publică, precum şi dispoziţiile care instituie derogări insuficient delimitate în materia achiziţiilor publice, contractelor în curs şi angajamentelor financiare asumate în cadrul Instrumentului SAFE", se arată în textul sesizării la CCR.

Conform aceleiaşi surse, legea criticată a fost adoptată de ambele Camere ale parlamentului în procedură de urgenţă şi a fost depusă la Secretarul General al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor