UPDATE - CCR analizează noua Lege ANI. Declaraţiile de avere ale partenerilor şi mandatele aleşilor, în centrul contestaţiilor/ Deciziile, amânate pentru 17 august

Curtea Constituţională a României (CCR) s-a reunit, miercuri, pentru a dezbate sesizările de neconstituţionalitate referitoare la noua Lege a integrităţii. Actul normativ a fost atacat la Curte printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la USR şi PNL, dar şi printr-o acţiune separată a preşedintelui Nicuşor Dan. Judecătorii constituţionali au amânat deciziile pentru luni, 17 august.

UPDATE - Judecătorii CCR au amânat pentru luni, 17 august, ora 11.00, deciziile în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate la Legea ANI, formulate atât de un grup de senatori, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan.

ŞTIREA INIŢIALĂ - Una dintre cele două mize majore ale contestaţiilor se referă la retroactivitatea sancţiunilor (Amendamentul "Fritz").

Cea mai controversată prevedere stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul, în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege. Această prevedere a fost interpretată ca având o "ţintă fixă", respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.

Cea de-a doua se referă la declaraţiile de avere şi de interese ale partenerilor de viaţă (Amendamentul "Grădinaru").

Noua lege extinde obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi interese către persoanele care au "relaţii asemănătoare acelora dintre soţi" cu demnitarii. Sesizarea arată că legea nu defineşte clar ce înseamnă o astfel de relaţie (nu precizează durata convieţuirii sau existenţa unei gospodării comune), forţând persoanele vizate să se "autocalifice" ca subiecţi ai legii pentru a nu risca amenzi. Preşedintele şi opoziţia susţin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcţii publice, este o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată, încălcând standardele CJUE şi CEDO. Această formă este considerată un "viciu agravat" faţă de Decizia CCR 297/2025, deoarece impune răspunderea unei persoane terţe pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se consideră că măsura o vizează pe partenera preşedintelui, Mirabela Grădinaru.

Contextul PNRR şi presiunea fondurilor europene

Legea integrităţii reprezintă un jalon critic în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august.

Reprezentanţii social-democraţilor acuză USR şi PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-şi proteja liderii. Contestatarii afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituţionale "date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură" şi că o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în faţa Comisiei Europene.

Precedente şi riscuri internaţionale

Disputa are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informaţiilor despre familie din declaraţiile de avere. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi experţii anticorupţie avertizează că eliminarea transparenţei averilor poate încălca angajamentele internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană (în cadrul Raportului privind Statul de Drept).