Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) cere Senatului să îşi sesizeze la Curtea Constituţională o hotărâre din 7 martie prin care a stabilit un nou mod de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), respectiv ca fiecare să aibă un mandat de şase ani care să curgă independent de mandatele celorlalţi.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Judecătorii consideră că Hotărârea Senatului nr. 28/2016, din data de 7 martie, ”modifică modul de alegere al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii într-un mod contrar normelor constituţionale, al regulilor democratice şi al tradiţiei instituţionale, putând genera consecinţe negative însemnate cu privire la buna funcţionare a singurului organ ce garantează independenţa justiţiei”.
  
În urmă modificării operate de Senat, fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii a fost validat pe un mandat întreg de şase ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalţi membri. 
  
”O atare opţiune pune serioase probleme de constituţionalitate şi poate afecta bunul mers al unei instituţii fundamentale, singura căreia legea supremă îi arogă rolul de garant al independenţei justitiei”, afirmă judecătorii în scrisoare.  
  
 Astfel, Constituţia (art. 133 alin. 4) stabileşte că durată mandatului membrilor Consiliului este de 6 ani. CSM-ul însă este un organ colectiv şi nu individual, de unde reiese că durată mandatului se referă la Consiliu că întreg, şi nu la mandatul fiecărui membru luat individual.  Acest lucru reiese şi din faptul că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire a noului consiliu, potrivit UNJR.
 
”Daca s-ar acceptă opţiunea Senatului materializata prin hotărârea menţionată, nu va mai există niciodată un nou consiliu, o «şedinţă de constituire» pentru că membrii săi vor fi într-un continuu proces de înnoire”, se arată în scrisoare. 
  
UNJR mai spune că, în raport cu regulile constituţionale şi tradiţionale în statele cu tradiţie democratică, organismele colegiale elective, indiferent de partea de putere a statului căreia îi aparţin, se caracterizează prin omogenitate din perspectivă mandatului. Aceleaşi reguli se aplică în România şi în cazul altor autorităţi legislative şi executive. De exemplu, ”în cazul în care mandatul de senator, deputat, consilier judeţean, consilier local, chiar primar ori preşedinte al consiliului judeţean (acestea din urmă chiar autorităţi individuale) încetează înainte de termen, se organizează alegeri, după caz, se validează conform regulilor stabilite de lege un înlocuitor pentru restul de mandat rămas neîndeplinit”.  
  
Prin urmare, regula în materia organelor elective publice este a mandatului unitar, el înnoindu-se în întregime la împlinirea lui, spune UNJR. Ca atare, în lipsa unei dispoziţii legale exprese, şi mandantul membrilor CSM nu poate curge independent de mandatul consiliului în care au fost aleşi, afirmă judecătorii.  
 
UNJR mai spune că revenirea Senatului asupra modului de alegere a membrilor CSM, pe lângă faptul că încalcă principii fundamentale de drept, “poate naşte litigii ulterioare de natură judiciară şi poate provoca, astfel, destabilizarea consiliului”.
  
Judecătorii şi-au încheiat scrisoarea reiterând solicitarea Senatului să sesizeze Curtea Constituţională în vederea verificării conformităţii cu legea fundamentală a noului mod de stabilire a duratei mandatului membrilor CSM. 
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.