Uniunea Barourilor: Folosirea inteligenţei artificiale în activitatea juridică presupune un control uman efectiv / Avocatul răspunde pentru întregul conţinut al actului pe care îl depune / Trebuie să cunoască limitele instrumentelor pe care le foloseşte

Uniunea Barourilor: Folosirea inteligenţei artificiale în activitatea juridică presupune un control uman efectiv / Avocatul răspunde pentru întregul conţinut al actului pe care îl depune / Trebuie să cunoască limitele instrumentelor pe care le foloseşte

Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a transmis, joi, că avoatul răspunde pentru întregul conţinut al actului pe care îl depune şi trebuie să cunoască limitele instrumentelor pe care le foloseşte, să poată identifica erorile şi să ştie cum să verifice independent informaţiile generate. Reacţia vine după ce o avocată din România a fost sancţionată de CEDO pentru erori cauzate de folosirea inteligenţei artificiale.

Uniunea Naţională a Barourilor din România a transmis, joi, că ”folosirea inteligenţei artificiale în activitatea juridică presupune un control uman efectiv” şi a precizat că aceasta înseamnă că profesioniştii dreptului verifică în mod independent rezultatele generate, decid, potrivit propriei judecăţi profesionale, dacă şi cum le folosesc şi îşi asumă răspunderea pentru actele şi deciziile lor.

”Preluarea în actele depuse la instanţă a unor referinţe generate de inteligenţa artificială, fără verificarea lor în surse autorizate, contravine obligaţiei de diligenţă profesională a avocatului. Cazul prezentat de Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului, la 18 noiembrie 2026, ilustrează consecinţele unei asemenea practici. În observaţiile depuse la 25 octombrie 2025, Curtea a identificat, printre altele, trimiteri la cauze inexistente şi la pasaje fictive din hotărâri autentice. Preşedintele Curţii a dispus excluderea avocatului de la reprezentarea sau asistarea justiţiabililor în faţa CEDO pentru o perioadă de doi ani”, au precizat reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

UNBR a susţinut această poziţie şi în cadrul iniţiativei ”Just.AI – Inteligenţa artificială în serviciul sistemului judiciar”, la ale cărei grupuri permanente de dialog şi reflecţie participă.

Această iniţiativă reuneşte instituţii judiciare, autorităţi publice şi parteneri din mediul academic şi tehnologic pentru a evalua soluţii bazate pe inteligenţă artificială şi a le testa prin proiecte-pilot. De asemenea, memorandumul interinstituţional, semnat de UNBR la 5 mai 2026, stabileşte că aceste instrumente au un rol auxiliar şi că puterea de decizie aparţine omului.

”Pe măsură ce instituţiile judiciare introduc asemenea instrumente, UNBR susţine că exercitarea efectivă a controlului uman este esenţială pentru protejarea garanţiilor procesului echitabil. În activitatea avocatului, acest control are un conţinut concret. Înainte de a depune un act, avocatul consultă sursa autorizată şi verifică dacă hotărârea invocată există, dacă pasajul citat este redat fidel şi dacă susţine argumentul formulat. Avocatul răspunde pentru întregul conţinut al actului pe care îl depune”, a precizat sursa citată.

UNBR a precizat că aceeaşi exigenţă se regăseşte în orientările Consiliului Barourilor Europene (CCBE). Ghidul CCBE privind utilizarea inteligenţei artificiale generative de către avocaţi subliniază că avocatului îi revine întreaga responsabilitate pentru verificarea rezultatelor generate de inteligenţa artificială iar folosirea acestor instrumente trebuie să respecte independenţa avocatului, secretul profesional şi obligaţia de competenţă şi să protejeze relaţia de încredere cu clientul.

”Pentru a exercita un control efectiv, avocatul trebuie să cunoască limitele instrumentelor pe care le foloseşte, să poată identifica erorile şi să ştie cum să verifice independent informaţiile generate”, a mai transmis UNBR.

Uniunea Naţională a Barourilor din România a adăugat că aceste competenţe fac parte din pregătirea profesională. Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (INPPA) include în programa anului al II-lea de formare iniţială disciplina ”Etica Inteligenţei Artificiale în activitatea avocaţială”, care abordează verificarea informaţiilor, riscurile pentru confidenţialitate şi răspunderea avocatului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a anunţat, joi, că a sancţionat o avocată din România, care îi prezentase observaţii pline de erori, generate de o inteligenţă artificială pe care o utilizase fără a verifica rezultatele, informează AFP.

Avocatei i s-a interzis, pe o perioadă de doi ani, să reprezinte reclamanţii în faţa CEDO.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor
Ultima oră