Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirmă, luni, că recursul compensatoriu a fost iniţiat de către guvernarea tehnocrată, a fost avizat de către Consiliul Superior al Magistraturii şi adoptat de Parlament, intrând în vigoare la scurt timp după ce a devenit ministru. Precizările vin în urma valului de critici generat de crima comisă la Mediaş, judeţul Sibiu, de un bărbat eliberat în baza recursului compensatoriu. Agresorul, eliberat în mai 2018 din penitenciar, a lovit victima de unsprezece ori cu un cuţit.
Tudorel Toader a postat, luni, pe Facebook, un mesaj intitulat ”Simple precizări”, în care reiterează ideea că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat de către guvernarea tehnocrată.
”În repetate rânduri, am arătat urmatoarele: proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat de căatre guvernarea tehnocrată, faptul că CSM (în componenţa anterioară) l-a avizat şi a propus considerarea zilelor ca fiind executate, că a fost adoptat de Parlament, că a intrat în vigoare la scurt timp după ce am devenit ministru şi că studiul de impact nu se face după ce legea intră în vigoare!”, a scris Toader pe Facebook.
Precizările sale vin după valul de critici generat de crima comisă la Mediaş, judeţul Sibiu, de un bărbat eliberat în baza recursului compensatoriu. Acesta a lovit de unsprezece ori victima cu un cuţit.
În 28 decembrie 2018, Tudorel Toader a reluat o postare din 2 decembrie de pe Facebook în care preciza că Legea recursului compensatoriu a fost iniţiată de guvernarea anterioară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus să fie 3 zile considerate ca efectiv executate la 30 de detenţie în spaţii necorespunzătoare, iar Parlamentul a aprobat 6 zile.
Toader a subliniat atunci că ”studiul de impact se face în procedura de legiferare şi nu în faza de aplicare a legii”.
Astfel, el a menţionat că, la data de 17 noiembrie 2016, prin adresa nr.68/86950, Ministerul Justiţiei a înaintat CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare.
În 29 noiembrie 2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege, cu observaţii.
”La punctul 2 din aviz se prevede faptul că, «în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiţionate. În opinia Plenului, compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător»", arăta Tudorel Toader.
Toader a precizat că proiectul de lege a fost transmis de la Guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31 ianuarie 2017, dată anterioară învestirii sale în demnitatea de ministru al Justiţiei.
El a mai menţionat că „forma iniţială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiţionate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deţinut”.
Ministrul aminteşte şi respingerea de către Curtea Constituţională a criticilor de neconstituţionalitate.
”Concluzionând: Proiectul de lege a fost iniţiat sub guvernarea anterioară. CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată. Parlamentul şi-a însuşit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu şase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare. Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2018 şi a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017. Studiul de impact se face în procedura de legiferare şi nu în faza de aplicare a legii!”, scria în încheiere Tudorel Toader.
”România anul 101 ziua 1. Se întorc de la parade complicii la punerea societăţii în condiţii de pericol, îşi dau jos tricolorul de la gât şi încep să facă ce ştiu mai bine. A reda fapte în mod selectiv tot minciună se numeşte”, a scris atunci Raluca Prună pe Facebook, răspunzând precizărilor făcute de Tudorel Toader.
”Proiectul a fost modificat în mod fundamental în Parlament, şi anume: 1. S-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate în condiţii neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile chiar dacă nu sunt consecutive; 2. S-a extins beneficiul de la verificarea riguroasă, pe camera şi detinut la situaţia pe penitenciar, pentru a reţine că au fost condiţii neconforme de detenţie; 3. S-a extins condiţia de 3 mp la 4 mp.”, precizează Prună.
Ea menţionează că ”Toader, cel pentru care pare ca a fi ministru al justiţiei înseamnă a fi un fel de Pilat, era ministru în guvernul Grindeanu începând din 23 februarie 2017”. ”Adevărat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul în Ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat în Senat (adoptat pe 13 martie) şi ulterior la Camera Deputaţilor (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea aşadar obligaţia să apere proiectul adoptat de guvernul Grindeanu şi să se opună modificărilor care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului. Nu numai că nu a făcut asta, dar a pus umărul prin ordinul de ministru 2772/C din octombrie 2017”, adaugă Raluca Prună.
Fostul ministru spune că, din ce se auzea la acel moment, Toader a interzis experţilor din minister să meargă în Parlament să apere proiectul. ”Ar fi interesant de văzut dacă cineva din Ministerul Justiţiei a participat la vreo lucrare sau şedinţa a vreunei comisii din vreo camera, in procesul de adoptare a legi. Eu ştiu ca nu. Şi mai ştiu ca ministrul a aparat in spaţiul public proiectul şi a minimizat efectele devastatoare care puteau fi anticipate de pe luna. Toader poarta deci responsabilitatea, alături de stăpânii săi din coaliţie”, adaugă ea.
Raluca Prună continuă: ”A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o altă mârşăvie din lunga listă pe care istoria o va reţine în dreptul lui Toader. Responsabilitatea pentru efectele acestei legi îi aparţine exclusiv coaliţiei PSD/ALDE. Care a adoptat un proiect tehnocrat în guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelari ulterior în Parlamentul în care au majoritate. Cu neparticiparea vinovată şi complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituţional Toader. Toader putea să retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat. Dar pare laş şi fără curajul asumării responsabilităţii”.
”O lecţie gratis, de la o tehnocrată modestă, pentru marele profesor: impactul la un proiect de lege se face întotdeauna înainte pe adoptarea de către guvern, nu în procedura legislativă. O spune legea, nu eu tehnocrata. Nu spun care lege, să o caute profesorul. Şi ideea evaluării impactului e să anticipezi ce se întâmplă în viitor. E mai greu, dar se poate când se legiferează altfel decât la comandă”, încheie Raluca Prună.
După postarea Ralucăi Prună, Tudorel Toader a venit cu noi precizări: „Unii cred că în numele libertăţii de exprimare pot afirma orice. Din partea MJ există un secretar de stat care participă la toate dezbaterle parlamentare, dezbateri care au loc în procesul de legiferare”; ”Îmi asum tot ceea ce fac eu în calitate de Ministru al Justiţiei. Nu îmi asum ceea ce au făcut sau fac alţii în domeniul justiţiei!”
Peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi de la începutul anului 2018 până la sfârşitul lunii octombrie în baza Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu, potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
