Sindicatul grefierilor solicită, printr-o scrisoare deschisă adresată Consiliului Superior al Magistraturii, ca CSM să se implice în aşa fel încât să fie asigurate „resursele materiale şi financiare pentru desfăşurarea în condiţii normale a activităţii instanţelor de judecată şi pentru plata integrală a drepturilor salariale ale personalului”. Organizaţia care îi reprezintă pe grefieri acuză Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că, în calitate de ordonator principal de credite, „nu a asigurat independenţa materială şi financiară a sistemului judiciar”, sindicaliştii susţinând că instanţa supremă „nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile ce derivă din calitatea de ordonator principal de credite, mai mult, a exercitat constant presiuni asupra ordonatorilor secundari de credite (preşedinţi de curţi de apel) să nu achite integral drepturile salariale ale angajaţilor”. În acest context, sindiclaiştii cer CSM nu emită aviz conform pentru proiectul de buget al instanţelor judecătoreşti, despre care ei spun că este „întocmit cu date inexacte, neconforme cu realitatea”.
„Solicităm sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii de a exercita rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi de instituţie fundamentală a sistemului judiciar în ceea ce priveşte proiectul de buget al instanţelor judecătoreşti pentru anul 2024, astfel încât să asigure resursele materiale şi financiare pentru desfăşurarea în condiţii normale a activităţii instanţelor de judecată şi pentru plata integrală a drepturilor salariale ale personalului. Ne fundamentăm solicitarea pe aceea că, de la momentul preluării calităţii de ordonator principal de credite, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a asigurat independenţa materială şi financiară a sistemului judiciar, astfel: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile ce derivă din calitatea de ordonator principal de credite, mai mult, a exercitat constant presiuni asupra ordonatorilor secundari de credite (preşedinţi de curţi de apel) să nu achite integral drepturile salariale ale angajaţilor. Ordonatorul principal de credite al instanţelor de judecată a manifestat un tratament discreţionar în ceea ce priveşte distribuirea bugetului către ordonatorii secundari de credite (preşedinţi de curţi de apel) şi a impus modul de solicitare a deschiderilor de credite, modul de distribuire a bugetului, precum şi modul de gestionare a resurselor materiale ale instanţelor de judecată, instanţele fiind în prag de incapacitate de funcţionare”, se arată în scrisoarea deschisă transmisă preşedintelui CSM, Daniel Grădinaru, miercuri de către sindicatul Dicasterial , organizaţie care reprezintă peste 90% din personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor.
Sindicatul susţine, în documentul citat, că a reclamat ceea ce sindicaliştii numesc „imixtiuni” din partea ÎCCJ, iar salariaţii din instanţe au formulat inclusiv plângeri penale împotriva unor ordonatori secundari, însă, în pofida acestor demersuri, „ordonatorul principal de credite continuă să imixtioneze în activitatea acestora şi să impună modul de solicitare a deschiderilor de credite bugetare la titlul «cheltuieli de personal», chiar dacă aceasta înseamnă nerespectarea propriilor acte administrative emise sau a hotărârilor judecătoreşti definitive (în multe instanţe calitatea de ordonator secundar de credite este exercitată de un judecător – preşedinte al curţii de apel)”.
„Vă aducem la cunoştinţă că, săptămâna trecută, prin intermediul unei videoconferinţe, organizate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu toţi managerii economici din cadrul curţilor de apel pe tema construcţiei bugetului pe anul 2024, ordonatorul principal de credite le-a ordonat managerilor economici din cadrul curţilor de apel să solicite sume mai mici, care să fie avute în vedere la construirea bugetului pe anul 2024 şi să nu solicite fondurile necesare pentru plata integrală a drepturilor salariale. Presiunea financiară exercitată asupra bugetului instanţelor judecătoreşti compromite independenţa şi integritatea actului de justiţie, în ansamblul său. Independenţa justiţiei este pilonul fundamental al unei societăţi democratice şi asigură sistemul judiciar că este liber de influenţe şi interferenţe nejustificate, inclusiv din interior”, îi mai transmit grefierii preşedintelui CSM.
Sindicatul personalului auxiliar din justiţie consideră că „în acest moment, actul de justiţie este compromis de modul în care ordonatorul principal de credite al instanţelor judecătoreşti îşi exercită atribuţiile, cu precădere asupra salarizării personalului instanţelor judecătoreşti, care este supusă unui tratament discreţionar chiar de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care achită, integral, drepturile salariale ale salariaţilor din aparatul propriu, în timp ce, la nivelul celorlalte instanţe judecătoreşti – curţi de apel, tribunale şi judecătorii – salariile personalului (judecători, grefieri, funcţionari publici) nu sunt achitate, integral, de mai bine de 7 luni”.
În acest context, sindicaliştii solicită ca CSM să nu emită aviz conform pentru proiectul de buget al instanţelor judecătoreşti, despre care ei spun că este „întocmit cu date inexacte, neconforme cu realitatea”.
„Totodată, solicităm sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii să constate dacă a fost respectată separaţia puterilor în stat, dar şi echilibrul constituţional dintre acestea, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a justificat solicitarea către ordonatorii secundari de credite să prevadă sume mai mici la întocmirea bugetului pentru anul 2024, motivat de faptul că, la rândul său, acest aspect i-a fost solicitat de Ministerul Finanţelor Publice”, precizează sindicatul în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui CSM.
Luna trecută, la Ploieşti, angajaţii din aparatul auxiliar membri ai sindicatului Dicasterial au ieşit în stradă, reclamând că „lucrează pe datorie” şi că nu le-au fost achitate drepturi salariale.
În replică, reprezentanţii conducerii Curţii de Apel Ploieşti au transmis că că revendicările protestatarilor nu privesc plata salariului, ci restanţe rezultate în baza unor decizii judecătoreşti, arătând că în această situaţie se află nu doar personalul conex, ci şi judecătorii şi funcţionarii publici din instanţe „Solicitările protestatorilor sunt în afara cadrului legal, întrucât curţile de apel şi tribunalele au calitatea de ordonatori secundari, respectiv ordonatori terţiari de credite şi nu dispun de buget propriu, ci doar în limita alocării de către ordonatorul principal de credite”, a explicat conducerea Curţii de Apel Ploieşti.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
