Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune (SNCSP) susţine că afirmaţiile ministrului Justiţiei potrivit cărora deţinuţii care urmează să fie propuşi pentru eliberare condiţionată ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu ar urma să fie supravegheaţi de către personalul serviciilor de probaţiune denotă fie “intenţia acestuia de a manipula opinia publică lăsând în mod fals să se înţeleagă faptul că impactul social al eliberării unui mare număr de deţinuţi va fi preluat de serviciile de probaţiune", fie “o ignoranţă surprinzătoare” în privinţa atribuţiilor consilierilor de probaţiune. Sindicaliştii mai spun că până în prezent Ministerul Justiţiei nu a transmis către serviciile de probaţiune niciun fel de informaţii privind impactul acestei legi asupra activităţii consilierilor de probaţiune.
Sindicatului Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune răspunde, marţi, afirmaţiilor făcute cu o zi în urmă de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, cu privire la cele câteva mii de deţinuţi care urmează să fie propuşi pentru eliberare condiţionată, ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu, demnitarul afirmând că fiecare deţinut eliberat condiţionat este luat în primire de un consilier de probaţiune, care îl supraveghează şi îl ajută la reintegrare.
“Aceste afirmaţii nu corespund adevărului întrucât potrivit legilor în vigoare la acest moment, serviciile de probaţiune au atribuţii de supraveghere numai faţă de acele persoane care au fost condamnate în baza noului Cod Penal (intrat în vigoare în 2014) şi care la data liberării condiţionate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare”, spun sindicaliştii într-un comunicat de presă transmis marţi.
Ei mai precizează că printre cei peste 3000 de deţinuţi care urmează să se prezinte în faţa comisiilor de liberare condiţionată din cadrul penitenciarelor se numără atât persoane condamnate în baza vechiului Cod Penal (din 1969), precum şi persoane condamnate în baza noului Cod Penal, care mai au de executat mai puţin de doi ani din pedeapsa pronunţată de instanţă, iar faţă de aceste persoane serviciile de probaţiune nu au niciun fel de atribuţii, de supraveghere sau de altă natură.
Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune spune că afirmaţiile ministrului Justiţiei denotă fie intenţia de a manipula opinia publică, fie “o ignoranţă surprinzătoare”.
“Afirmaţiile ministrului Justiţiei denotă fie intenţia acestuia de a manipula opinia publică, lăsând să se înţeleagă, în mod fals, că impactul social al eliberării unui număr mare de deţinuţi într-un timp atât de scurt va fi preluat de anumite instituţii ale statului, mai exact de serviciile de probaţiune, fie o ignoranţă surprinzătoare în ceea ce priveşte rolul şi atribuţiile consilierilor de probaţiune, aşa cum sunt consfinţite acestea de Codul Penal şi legile în vigoare”, precizează Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune.
SNCSP cere Ministerului Justiţiei să prezinte de urgenţă o evaluare exactă şi corectă a situaţiei celor peste 3.000 de deţinuţi care au obţinut dreptul de liberare condiţionată ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu şi să indice cu exactitate câţi dintre aceştia îndeplinesc condiţiile legale pentru a intra în supravegherea serviciile de probaţiune. “Precizăm că, până în prezent, Ministerul Justiţiei nu a transmis către serviciile de probaţiune niciun fel de informaţii privind impactul acestei legi asupra activităţii consilierilor de probaţiune”, menţionează sursa citată.
Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune mai susţine că aceste declaraţii ale ministrului Justiţiei ameninţă să perturbe activitatea serviciilor de probaţiune, existând deja semnale că unele unităţi penitenciare au început să trimită liberaţii condiţionat din ultimele zile către serviciile de probaţiune pentru a primi “asistenţă post-penală”, deşi nicio lege nu prevede o astfel de situaţie.
SNCSP se declară nemulţumit şi de faptul că prin rectificarea bugetară din luna septembrie bugetul Probaţiunii pentru bunuri şi servicii s-a diminuat cu 300.000 de lei, astfel încât în prezent nu mai pot fi acoperite decât cheltuielile cu plata utilităţilor, potrivit unei informări a Direcţiei Naţionale de Probaţiune, spunându-se că nu mai există bani pentru rechizite, registre, cartuşe, reparaţii de orice natură, fie că este vorba de multifuncţionale sau autoturisme, piese de schimb, prelungitoare, materiale de curăţenie.
“În aceste condiţii, care se adaugă la subfinanţarea cronică a sistemului de probaţiune din România, există posibilitatea reală ca serviciile de probaţiune să intre în imposibilitatea de a îşi desfăşura activitatea înainte de finalul acestui an”, adaugă reprezentanţii Sindicatului Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
