Secţia pentru Procurori a CSM afirmă, în legătură cu partea din raportul CSM privind prescripţia răspunderii penale, că o simplă analiză statistică „nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă” modul în care parchetele şi instanţele au abordat această problemă în raport cu deciziile CCR. Potrivit procurorilor, de-a lungul timpului, dezbaterile din spaţiul public în materia prescripţiei nu au fost generate de „indicatori statistici”, ci de „cauze determinate, privind inculpaţi aflaţi în funcţii publice de rang înalt sau în zona mediului de afaceri, cu prejudicii mari, în care procesul penal s-ar fi desfăşurat în mod anevoios, fără o justificare obiectivă”. „Problema prescripţiei răspunderii penale a fost generată şi de Parlamentul României, care nu a modificat dispoziţiile legale constatate ca fiind neconstituţionale”, mai arată sursa citată.
Secţia pentru procurori a CSM precizează, într-un comunicat de presă, că în data de 10 iunie 2026, a luat act de hotărârea din 9 iunie a Secţiei pentru judecători, prin care s-a constatat existenţa unui atac la independenţa justiţiei şi s-a hotărât apărarea independenţei judecătorilor.
Potrivit sursei citate, într-una dintre secţiunile acestei hotărâri, a fost analizată problema prescripţiei răspunderii penale, stabilindu-se că soluţia de încetare a procesului penal dispusă în numeroase dosare a fost «încasată» public de instanţele de judecată, deşi dosarele ar fi petrecut practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripţie în faza de urmărire penală, iar în acest fel, în percepţia publică, instanţa a devenit titularul aparent al responsabilităţii pentru prescripţie.
"Această concluzie a fost fundamentată de o analiză efectuată la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, care a avut ca obiect date statistice centralizate din toate instanţele României cu privire la dosarele în care s-a constatat intervenită prescripţia răspunderii penale ulterior publicării deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale a României. În opinia Secţiei pentru procurori, o simplă analiză statistică nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă modul în care parchetele şi instanţele au abordat problema prescripţiei penale în raport cu deciziile CCR nr. 297/2018 şi nr. 358/2022", precizează sursa citată.
Aceeaşi sursă menţionează că în acest fel analiza nu a vizat momentul în care a fost constatată împlinirea termenului de prescripţie, respectiv de la prima instanţă sau ulterior, pentru a fi "decelată" evoluţia practicii judiciare în materie.
"De asemenea, analiza nu a vizat situaţia cauzelor în care s-a constatat intervenţia prescripţiei în urma admiterii unei căi extraordinare de atac sau în baza unor decizii obligatorii ulterioare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv nu a vizat situaţia cauzelor în care, la un moment dat, au fost aplicate normele rezultate din jurisprudenţa CJUE", adaugă aceeaşi sursă.
În ceea ce priveşte aprecierea că instanţele de judecată ar fi devenit titularul aparent al responsabilităţii pentru prescripţie în percepţia publică, Secţia pentru procurori subliniază că, "de-a lungul timpului, dezbaterile din spaţiul public în materia prescripţiei nu au fost generate de indicatori statistici, ci de cauze determinate, privind inculpaţi aflaţi în funcţii publice de rang înalt sau în zona mediului de afaceri, cu prejudicii mari, în care procesul penal s-ar fi desfăşurat în mod anevoios, fără o justificare obiectivă".
"Secţia pentru procurori subliniază şi faptul că problema prescripţiei răspunderii penale a fost generată de Parlamentul României, care nu a modificat dispoziţiile legale care au fost constatate ca fiind neconstituţionale prin decizia nr. 297/2018, aspect reţinut şi în hotărârea Secţiei pentru judecători din data de 9 iunie 2026. În plus, reiterăm disponibilitatea permanentă a membrilor Secţiei pentru dezbaterea modificărilor necesare în scopul îmbunătăţirii legislaţiei penale şi procesual-penale, disponibilitate pe care am exprimat-o încă de la începutul mandatului, în anul 2023", mai arată sursa citată.
Medikatv.ro
