Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a vorbit, în discursul ţinut, joi, la prezentarea raportului de activitate al Parchetului general pentru anul trecut, despre modul în care unii procurori din teritoriu înţeleg să dispună soluţii în cauzele pe care le instrumentează. ”Personal, consider o dezamăgire profesională să descoperim, în lucrări date în competenţa procurorului general, aspecte colaterale care relevă tratarea superficială a cauzelor, atât la nivelul organelor de cercetare ale poliţiei judiciare, cât şi la nivelul procurorilor care dispun soluţiile”, a afirmat Gabriela Scutea. ea a prcizat că procentul de admisibilitate a căilor de atac a crescut, atât în materie penală, cât şi în materie civilă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Şefa Parchetului General a făcut referire, în discursul ţinut la prezentarea raportului de activitate pentru anul 2021, şi la aspectul care ţine de calitatea nu doar de cantitatea muncii procurorilor şi poliţiştilor judiciari.  

”Numărul achitărilor a scăzut, iar ponderea inculpaţilor achitaţi a scăzut, de asemenea. Cauzele restituite de judecătorul de cameră preliminară, respectiv în care s-a dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale nu relevă aspecte problematice, deşi numărul restituirilor fluctuează de o manieră din care – la nivelul conducerii MP – putem afirma clar că nu se acordă toată atenţia de către prim-procurori pentru verificarea rechizitoriilor, conform art.328 C.p.p. În urma analizelor întocmite conform ordinelor interne, au fost stabilite măsuri generale de îndrumare pentru creşterea calităţii urmăririi penale, precum şi pentru creşterea eficienţei verificării actelor de sesizare a instanţei de către procurorii cu funcţii de conducere, conform legii. Identificarea problemelor de drept prin aceste analize este menită să realizeze funcţia de control-reglare în activitatea parchetelor şi vă semnalez că studiul acestor lucrări nu este opţional. Personal consider o dezamăgire profesională să descoperim, în lucrări date în competenţa procurorului general, aspecte colaterale care relevă tratarea superficială a cauzelor atât la nivelul organelor de cercetare ale poliţiei judiciare, cât şi la nivelul procurorilor care dispun soluţiile”, le-a transmis Gabriela Scutea procurorilor.  

Aceasta subliniază că a discutat cu şefii de parchete cărora le-a supus atenţiei faptul că este necesar ca aspecte de nelegalitate să fie examinate din oficiu, cu motivare şi repere adecvate în privinţa stabilirii problemei de drept, ”astfel încât consecinţele decurgând din Decizia RIL nr.23/2020 (penal) a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (respectiv lipsa temeiului pentru procurorul general să infirme o ordonanţă nelegală a unui parchet inferior) să nu împiedice examinarea unor chestiuni pertinente la nivelul corespunzător”.  

Potrivit datelor prezentate de către procurorul general, procentul de admisibilitate a căilor de atac în materie penală a crescut de la 66,6% în anul 2019 la 68,1% în 2021, în timp ce în materie civilă a crescut de la 57,2% la 66,2%.  

Scutea a ţinut să sublinieze lipsa de interes a procurorilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere.  

”Am studiat pentru pregătirea contribuţiilor tehnice la raportul MCV şi la raportul privind statul de drept dinamica resurselor umane în parchete. Constatările se referă la numărul mai mare al funcţiilor de conducere vacante decât cel al funcţiilor de execuţie (sfârşitul anului 2021 ca referinţă finală).  Este necesar, prin îndeplinirea condiţiilor legale, să găsiţi motivaţia internă pentru ocuparea acestor funcţii. Liderii informali din parchete au posibilitatea să-şi pună în valoare cunoştinţele, pregătirea, energia constructivă prin asumarea formală a funcţiilor de conducere. Chiar simplist exprimat, ocuparea funcţiilor de conducere deschide posibilitatea ocupării funcţiilor de execuţie. Din 2020, cu sprijinul Ministerului Justiţiei, prezentăm motivări echilibrate pentru majorarea numărului de posturi de procuror, încă fără un rezultat – pentru că principalul subiect al clarificărilor este nevoia majorării numărului maxim de posturi atunci când există atât de multe posturi vacante”, a mai afirmat şefa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.