Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a afirmat că audierea minorului care este victimă a violului nu trebuie să fie un moment traumatizant, precizând că în acest sens sunt luate măsuri pentru limitarea numărului de audieri. Ea a afirmat că autorităţile ştiu cât de greu este pentru victimă să vorbească cu un necunoscut despre o experienţă intimă dureroasă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Gabriela Scutea a fost prezentă, miercuri, la un eveniment având ca tematică investigarea infracţiunilor de viol cu victime minore şi a declarat că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a elaborat un îndrumar teoretic şi practic, despre care a afirmat că se impune să fie folosit şi în activităţile investigative ale poliţiei judiciare.  

“Violul este una din cele mai complexe infracţiuni cu care se confruntă procurorii în activitatea lor, având în vedere dificultăţile de ordin probatoriu, cât şi efectele de ordin psihologic pe care agresiunea le produce asupra victimei. Tratăm acest subiect cu maximă seriozitate, el făcând parte dintre priorităţile de acţiune ale Ministerului Public. Examinarea practicii judiciare, o serie de hotărâri CEDO, precum şi aspectele sesizate de Inspecţia Judiciară şi în media privind unele vulnerabilităţi ale actului de justiţie în astfel de cauze ne determină să adoptăm o poziţie fermă”, a afirmat Gabriela Scutea.  

Ea a adăugat că există trei elemente conjugate care asigură o reacţie adecvată, iar primul se referă la crearea unui mediu sigur pentru minorul victimă atunci când intră în contact cu organele judiciare.  

“Justiţia prietenoasă pentru copii este un concept promovat la nivel european şi vrem să continuăm implementarea prin măsuri concrete. Un element central în acest sens îl constituie amenajarea unor spaţii de audiere dedicate minorilor. Deseori, sediile poliţiei şi parchetelor constituie un mediu intimidant chiar şi pentru adulţi. Urmărim ca, prin crearea acestor săli de audiere, modul de interacţiune cu copilul victimă să elimine stresul, umilirea, intimidarea. Prin parteneriat cu organizaţiile societăţii civile am demarat procesul de amenajare a unor astfel de săli, proiectul având ca rezultat până în prezent crearea a 8 săli de audiere în sediile parchetelor. Aceste săli sunt amenajate în conformitate cu standardul Barnahus, generat în ţările scandinave şi care şi-a dovedit eficienţa în mod repetat”, a mai transmis procurorul general al României.  

Sursa citată a precizat că, în paralel, se află în curs de implementare un proiect în Mecanismul Financiar Norvegian intitulat ”Protecţia victimelor infracţiunilor” care are între obiective amenajarea altor 30 de săli de audiere în toată ţara.  

De asemenea, Scutea a mai precizat că Ministerul Afacerilor Interne a primit fonduri pentru amenajarea unor astfel de săli la nivelul unităţilor de poliţie şi a luat măsuri pentru dotarea unor sedii de poliţie în mod corespunzător. 

Procurorul general a mai declarat că al doilea element se referă la eliminarea revictimizării, menţionând că a recomandat parchetelor să utilizeze în procesul de audiere a victimelor minore un instrument validat ştiinţific la nivel internaţional, şi anume Protocolul NICHD.  

“Acest protocol se bazează pe cele mai recente descoperiri în ce priveşte particularităţile psihologice ale copiilor, asigură cel mai înalt grad de protecţie împotriva victimizării în procesul judiciar, reduce sugestibilitatea, reduce durata audierii. Totodată, audierea trebuie înregistrată prin mijloace audio-video pentru a permite vizualizarea de către judecător şi pentru a preveni reaudierile”, a mai transmis Gabriela Scutea. 

Ea a mai afirmat că un al treilea element central îl reprezintă existenţa unor persoane specializate care să fie antrenate să poarte interviuri prietenoase cu copiii victime.  

“Formarea specialiştilor este un proces de durată. Există mai multe iniţiative pentru formarea lor în tehnicile de audiere. INM are un rol primordial în acest sens. Acelaşi lucru îl urmărim şi noi prin proiectul finanţat prin MFN despre care aminteam, care are o componentă consistentă de formare profesională. Trebuie să punem în parametri reali nevoia de specializare, pentru că ea include formarea individuală. Îndrumarul conţine reperele esenţiale pentru acest moment. Recomandăm procurorilor să-şi asume un rol activ în protecţia minorilor ca victime ale abuzului sexual şi să acţioneze în mod responsabil pentru a preveni revictimizarea copiilor implicaţi în proceduri judiciare. Ne dorim ca procurorii să acţioneze pentru a crea, împreună cu celelalte autorităţi care au atribuţii în cazurile de abuz sexual asupra minorilor, o cultură organizaţională comună şi un mod de abordare unitar”, a mai afirmat procurorul general al României.  

Gabriela Scutea a declarat că audierea minorului victimă nu trebuie să reprezinte un moment traumatizant.  

“Audierea minorului victimă nu trebuie să fie un moment traumatizant. Copilul nu trebuie să spună aceeaşi poveste şi poliţistului, şi medicului legist, şi psihologului DGASPC, şi judecătorului. Luăm măsuri în acest sens prin limitarea numărului de audieri, pregătirea audierii de către organele judiciare împreună cu familia şi alte persoane cu atribuţii în protecţia copilului, înlăturarea situaţiilor de audiere pe timpul nopţii sau în locuri neadecvate. Mai mult, recomandăm procurorilor să nu dispună examinări fizice în cazuri în care nu se impune ori expertize psihiatrice, decât dacă sunt motivate. Acestea pot supune copiii unor experienţe umilitoare. Toate aceste elemente sunt analizate şi prezentate colegilor procurori în ghidul de faţă”, a explicat Gabriela Scutea. 

Ea completat, afirmând că ghidul recomandă procurorilor să respingă blamarea victimelor pentru viol.  

“Ştim cât de traumatizantă poate fi pentru victime agresiunea sexuală şi că trauma poate influenţa memoria. Ştim cât de greu este pentru victime să vorbească cu un necunoscut despre o experienţă intimă dureroasă. Facem toate eforturile pentru a fi pregătiţi să asigurăm victimelor un mediu sigur şi un contact cu profesionişti care le respectă demnitatea. Victimele au dreptul să fie însoţite pe parcursul procedurilor de persoane de încredere. În plus, ghidul recomandă procurorilor să respingă blamarea victimelor pentru viol, să cunoască şi să nu accepte o serie de stereotipuri şi prejudecăţi legate de victimele violului. Vreau să cred că astfel de atitudini nu au loc în ADN-ul nostru profesional”, susţine procurorul general al României.  

Gabriela Scutea a mai transmis că procurorii nu trebuie să folosească indicatori ai prezenţei traumei ca motivare pentru soluţii de clasare.  

“Totodată, ghidul îi conştientizează pe procurori cu privire la necesitatea de a nu mai folosi indicatori ai prezenţei traumei – e.g. reacţia de îngheţ, unele neconcordanţe în amintiri, ascunderea evenimentului faţă de părinţi, rude, apropiaţi etc. – ca motivare pentru soluţii de clasare. Memoria este un element esenţial atunci când victima dă declaraţie. Memoria poate fi influenţată de traumă. Prin urmare, organul judiciar trebuie să ştie că eventualele inconsistenţe în declaraţiile victimei pot fi un efect al traumei. 

De cele mai multe ori, violul nu lasă o urmă vizibilă. În cazul copiilor, adesea, agresorul face parte din cercul de încredere al persoanei vătămate. Victimele care sesizează infracţiunea sunt persoane curajoase care trec peste sentimente de ruşine ori auto-blamare şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a fi tratate cu demnitate”, a explicat Gabriela Scutea. 

Ea a mai adăugat că acest îndrumar va fi disponibil pe site-ul Ministerului Public. 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.