Comisia Europeană (CE) arată în raportul MCV publicat miercuri că ritmul global al reformelor a stagnat în acest an, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare, mai spune CE. Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a afirmat, referindu-se la concluziile raportului MCV, că documentul are o concluzie pozitivă, respectiv că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al comisiei.
Raport CE: Comisia invită România să îndeplinească toate recomandările şi către sfârşitul lui 2018 va publica un nou raport de evaluare
Comisia Europeană invită România să îndeplinească toate recomandările şi anunţă că, spre sfârşitul lui 2018, va publica un nou raport de evaluare, se arată la finalul documentului făcut public miercuri, care insistă asupra necesităţii consultării Comisiei de la Veneţia în cazul numirii procurorilor şefi, remarcă faptul că în trei cazuri recente a fost respinsă cererea de ridicare a imunităţii unor parlamentari şi consemnează că deşi Parlamentul a adoptat un cod de conduită, acesta nu face trimitere specifică la independeţa sistemului judiciar. De asemenea, raportul avertizează că în cazul unor presiuni cu efecte negative asupra luptei anticorupţie, CE şi-ar putea reevalua concluziile.
"Comisia invită România să pună în aplicare acţiunile necesare şi să îndeplinească toate recomandările şi, către sfârşitul anului 2018, va publica un nou raport privind progresele înregistrate", este concluzia raportului.
În ceea ce priveşte numirea procurorilor de rang înalt, raportul menţine reomandarea din luna ianuarie, ca România să ceară avizul Comisiei de la Veneţia.
"Punerea în aplicare a acestei recomandări va trebui, de asemenea, să asigure garanţii corespunzătoare în ceea ce priveşte transparenţa, independenţa şi sistemul de control şi echilibru al puterilor în stat, chiar dacă decizia finală ar aparţine în continuare nivelului politic", subliniază documentul.
Referitor la Codurile de conduită, CE remarcă faptul că Parlamentul a adoptat un cod de conduită la 11 octombrie 2017, care include o dispoziţie generală cu privire la respectarea separării puterilor, fără a da însă curs recomandării Comisiei de a face trimitere în mod specific la independenţa sistemului judiciar.
"Prin urmare, următorul pas va fi de a vedea modul în care codul are un efect practic în ceea ce priveşte definirea acţiunilor care ar depăşi limitele stabilite de acesta şi a măsurilor care se iau în cazul în care aceste limite sunt depăşite", se arată în raport, care adaugă că "ar fi de aşteptat ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declaraţiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acţiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat codul".
În legătură cu reforma sistemului judiciar, documentul menţionează că "recomandării de a încheia faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ale României nu i s-a dat curs încă" şi că "parlamentul nu a adoptat până în prezent niciunul dintre proiectele de modificări propuse de Guvern în 2016, care fuseseră rezultatul unor ample consultări cu sistemul judiciar".
Cu privire la transparenţa şi predictibilitatea procesului legislativ pentru legislaţia privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, CE afirmă că "Parlamentul a adoptat mai multe măsuri şi modificări cu privire la care nu s-au organizat consultări sau dezbateri publice sau oportunitatea de a contribui la acestea a fost redusă".
Documentul CE apreciază şi că CSM "ar trebui să continue să îşi consolideze activitatea de apărare a reputaţiei magistraturii în mod coerent şi eficient şi să contribuie la un dialog constructiv şi transparent cu Guvernul şi Parlamentul", precum şi că "ar trebui să promoveze, de asemenea, consolidarea în continuare a cooperării dintre instituţiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesoluţionate, inclusiv funcţionarea Inspecţiei Judiciare"
În general, Comisia notează că eu existat evoluţii pozitive, dar că "situaţia politică şi propunerile legislative care riscă să aibă un impact negativ asupra reformei au încetinit realizarea de progrese".
În privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, raoortul remarcă faptul că trei cereri de ridicare a imunităţii unor parlamentari au fost respinse recent, adăugând că, în general, o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul obiectivului de referinţă nr. 3 se bazează pe o Direcţie Naţională Anticorupţie independentă, care să fie în măsură să îşi desfăşoare activităţile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziţie şi să continue să înregistreze rezultate".
"În cazul apariţiei unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupţiei, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie", avertizează CE.
Raport MCV: Progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV, afectate de situaţia politică
Progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV, afectate de situaţia politică, iar criticile la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice, menţionează Raportul CE dat publicităţii miercuri, care invoca scandalurilor provocate de Ordonanaţa 13 şi de proiectul de modificare a legilor Justiţiei.
"În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situaţia politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern şi sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea. În plus, progresele şi rezultatele bune pe care instituţiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie, cum ar fi abuzul în serviciu, şi a unei propuneri de act normativ vizând graţierea", se arartă în document, care consemnează şi că "deşi ordonanţa de urgenţă a fost abrogată de Guvern şi, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spaţiul public", se menţionează în raportul MCV.
O altă controversă a apărut, de asemenea, odată cu discuţiile privind propunerile de revizuire a legilor justiţiei începând cu sfârşitul lunii august, notează raportul, adăugând că atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independenţa sistemului judiciar .
Preşedintele României şi societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă şi o petiţie prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraţilor din România. Reacţia negativă puternică din partea sistemului judiciar şi din partea unor părţi ale societăţii civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independenţa sistemului judiciar, se arată în document.
"Capacitatea Guvernului şi a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent şi constructiv cu privire la legile justiţiei va fi esenţială", consideră CE.
O altă problemă constatată se referă la criticile la adresa sistemului judiciar şi a deciziilor instanţelor.
"Criticile la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice. Acest lucru este în contradicţie cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce priveşte continuarea reformei , susţinute de Consiliu, precum şi cu necesitatea de a respecta independenţa sistemului judiciar. Acceptarea şi respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi faptul de a le permite magistraţilor să îşi facă datoria în mod neîngrădit sunt esenţiale, inclusiv pentru a satisface condiţia prevăzută în raportul din ianuarie", reaminteşte CE.
Raport MCV: Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare
Comisia Europeană a publicat astăzi raportul referitor la etapele parcurse de România pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. Raportul analizează progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.
Prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans a declarat că au fost constatate progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. El spune că se bazează pe Guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul,
„Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei", a spus Frans Timmermans.
Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani şi a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcţia îndeplinirii tuturor obiectivelor de referinţă ale MCV.
Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări. Este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.
Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV. Către sfârşitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.
Cel de-al 17-lea raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România este publicat într-un moment marcat de controversata modificare a legilor justiţiei.
Ultimul raport MCV a fost publicat în ianuarie, Comisia Europeană prezentând atunci condiţiile şi 12 recomandări pe care România le are de îndeplinit pentru a permite ridicarea MCV.
”Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei şi îndeplinirea ultimelor recomandări cerute sunt esenţiale pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV)”, se menţiona în ultimul raport MCV publicat în luna ianuarie.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmerman, a transmis Guvernului de la Bucureşti că ridicarea MCV depinde de îndeplinirea celor 12 recomandări din raportul din ianuarie.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, în 11 mai, la Bucureşti, că vrea ca MCV să fie ridicat şi ca România să fie primită în Spaţiul Schengen înainte de a prelua preşedinţia Consiliului European, în primul semestru al anului 2019.
"Aş vrea ca până atunci, iar aceasta este o promisiune pe care am făcut-o la începutul mandatului meu, aş vrea ca până atunci MCV să fie anulat. Nu se poate s[ prezidezi UE când ai impresia că eşti controlat, observat de alţii”, a subliniat el.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost introdus în 2007, ca o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei organizate.
MCV este considerat un instrument important al UE. Unii politicieni din România şi Bulgaria spun că a avut un impact pozitiv, în timp ce alţii îi pun sub semnul întrebării contribuţia la progres.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
