Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Gabriela Scutea, anunţă că va propune Inspecţiei Judiciare ca principalul domeniu de control la parchetele de pe lângă judecătorii pentru anul viitor să aibă ca obiect dosarele nesoluţionate la mai bine de un an de la sesizare. ”Să vedem că parcările din apropierea sediilor noastre rămân ocupate dincolo de ora 16, mai ales că activităţile procedurale fixate pentru procuror prin noul Cod de procedură penală sunt mai puţin consumatoare de timp decât în concepţia vechiului cod”, le-a transmis procurorul general colegilor săi, joi, la prezentarea raportului de activitate al PÎCCJ pentru anul trecut.
”Interpretarea datelor privind durata de soluţionare a cauzelor relevă că scăderea de 20% din 2020 nu a fost recuperată în 2021, recuperarea de 10.000 de cauze soluţionate până în 6 luni de la sesizare fiind nerelevantă din cauza celor peste 32.000 de cauze în plus din categoria «soluţionate peste 1 an de la sesizare». Corelativ, observăm că din creşterea cauzelor mai vechi de 1 an rămase în lucru (2020/2019, 21,77%) nu s-a recuperat deloc în 2021. Eforturile noastre trebuie să crească, pentru îmbunătăţirea acestui indicator. Într-o exprimare simplistă, să vedem că parcările din apropierea sediilor noastre rămân ocupate dincolo de ora 16, mai ales că activităţile procedurale fixate pentru procuror prin noul Cod de procedură penală sunt mai puţin consumatoare de timp decât în concepţia vechiului cod”, a afirmat Gabriela Scutea, joi.
Ea a precizat că majoritatea cauzelor aflate în aceste situaţii se plasează la nivelul de competenţă al judecătoriei, având un nivel de complexitate care de cele mai multe ori nu este unul ridicat.
”Din memoriile şi plângerile adresate de cetăţeni procurorului general, se desprinde faptul că există întârzieri semnificative în efectuarea urmăririi penale. Care este eficienţa supravegherii urmăririi penale? Vom propune Inspecţiei Judiciare ca principalul domeniu de control la parchete în anul 2023 să fie modalitatea de supraveghere a cercetărilor, în cauzele rămase în lucru mai vechi de 1 an de la sesizare, corespunzător parchetelor de pe lângă judecătorii”, a adăugat procurorul general.
Potrivit lui Scutea, PÎCCJ a urmărit ca în 2021 să recupereze integral scăderea produsă în anul 2020, eforturile procurorilor dând rezultat în proporţie de 80%.
”Exceptând anul 2020, în care sistemul judiciar şi cetăţenii s-au adaptat la lucrul în condiţii de stres, volumul de activitate a rămas în parametri relativ constanţi, la fel cauzele soluţionate, ponderea cauzelor soluţionate prin trimitere în judecată. Acest indicator este cheia pentru realizarea misiunii MP, care constă în deducerea situaţiilor de conflict pentru rezolvarea de către instanţele competente. Trimiterile în judecată relevă o îmbunătăţire care are sustenabilitate, diferenţa de la 2018 la 2021 fiind de +1,2 pondere a cauzelor soluţionate prin rechizitoriu. Acest indicator este foarte important în privinţa rezultatelor DNA, care în 2020 nu a scăzut, iar în 2021 a atins o creştere de 43% faţă de anul anterior. Concentrarea procurorilor pentru consistenţa cercetărilor rezultă din tendinţa de creştere a numărului inculpaţilor trimişi în judecată, care în 2021 a depăşit numărul din 2019”, a mai afirmat procurorul general.
Ea a precizat că ”volumul cauzelor soluţionate prin clasare nu ţine pasul cu referinţa anului 2019, iar această evaluare este relevantă pentru raportarea la principiul soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil”.
Gabriela Scutea a făcut referire şi la gradul de ocupare a posturilor care din 2018 a înregistrat o scădere de 5,89% până în 2021, de la 85,37% în anul 2018 la 79,48% anul trecut.
”Indicatorul nu este unul alarmant la nivel de sistem, la acest moment. Indicatorul este însă critic prin raportare la unele circumscripţii - şi exemplific cu PT Bistriţa Năsăud, PT Brăila, PT Galaţi. Se adaugă influenţa lipsei de continuitate în soluţionarea cauzelor, determinată de dinamica de resurse umane (promovări, transferuri, numiri la parchetele specializate). În proiectul managerial, am inclus oportunitatea să se desemneze echipe de procurori pentru soluţionarea cauzelor complexe, tocmai pentru a surmonta dificultăţile legate de gestionarea timpului, de cunoaşterea în evoluţie a cauzelor. La DNA, de exemplu, gradul de înnoire a procurorilor este foarte ridicat, ceea ce – conjugat cu dosarele mai vechi – înseamnă o presiune importantă în privinţa operativităţii soluţionării cauzelor”, a mai afirmat Gabriela Scutea.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
