Procurorul general al României, Gabriela Scutea, susţine că este nevoie modificarea codurilor, întrucât vor exista ”obstacole tot mai mari şi insecuritate juridică în lupta anticorupţie, dacă nu se vor găsi soluţii legislative şi strategice solide pentru deciziile Curţii Constituţionale”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”În privinţa sistemului de justiţie din România, în Raportul din 2021 privind statul de drept publicat la 20 iulie 2021, s-a reţinut că eficacitatea investigării şi sancţionării cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt s-a îmbunătăţit, confirmând bilanţul anterior. Direcţia Naţională Anticorupţie a obţinut rezultate mai bune, deşi modificările aduse legilor justiţiei în perioada 2017-2019 continuă să reprezinte un obstacol major în calea bunei sale funcţionări, astfel că este în continuare necesar să se modifice codurile. Vor exista obstacole tot mai mari şi insecuritate juridică în lupta anticorupţie dacă nu se vor găsi soluţii legislative şi strategice solide pentru deciziile Curţii Constituţionale”, a afirmat Gabriela Scutea, joi, la evenimentul de prezentare a bilanţului PÎCCJ pentru anul anterior. 

Referindu-se la infracţiunile de corupţie, procurorul general a arătat că statisticile indică ”o curbă repetată de creştere/ scădere a numărului persoanelor trimise în judecată”, subliniind că, în anul 2021, numărul persoanelor trimise în judecată de DNA a crescut, astfel încât ”la parchetele nespecializate se localizează o scădere semnificativă a activităţii”.  

”Infracţiunile de abuz în serviciu, dacă s-a obţinut un folos (...) - în cazurile în care nu este atrasă competenţa DNA – revin parchetelor de pe lângă judecătorii, în regim de urmărire penală proprie. Este evident că sesizări există, iar operativitatea este redusă, însă impactul acestei categorii de infracţiuni trebuie clarificat cu celeritate, fiind afectate fonduri publice şi comunităţi”, a adăugat Gabriela Scutea. 

Conform datelor prezentate de aceasta, la nivelul circumscripţiilor ”se impune analiza ponderii sesizărilor din oficiu, a relevanţei sesizărilor adresate de autorităţile publice, aşadar mai mult aspecte procedurale, în completarea analizelor pe care le realizează periodic PÎCCJ asupra rezultatelor în combaterea corupţiei”. 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.