Procurorii DNA au clasat dosarul privind votul din diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014, în care ceruseră încuviinţarea urmăririi penale a fostului ministru de Externe Titus Corlăţean. Respingerea, de către Senat, a acelei cereri, în 2016, a constituit unul dintre motivele pentru care nu a putut fi continuată urmărirea penală, ceea ce a impus clasarea cauzei.
Procurorii DNA au clasat dosarul privind votul din diaspora la algerile prezidenţiale din 2014, unul dintre motive fiind acela că Senatul a respins, în iunie 2016, cererea procurorilor de încuviinţare a începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, ministru de Externe în perioada alegerilor.
Conform DNA, "la data de 15 noiembrie 2018, procurorii anticorupţie au dispus soluţia clasării, conform art. 16 alin 1, lit. b, teza întâi („fapta nu este prevăzută de legea penală ...”) şi e, teza finală („lipseşte ... o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale”) din Codul de Procedură Penală".
"La data de 21 iunie 2016, prin hotărârea nr. 88/2016, plenul Senatului a respins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în legătură cu o persoană, înalt demnitar, membru al Guvernului care avea şi calitatea de senator, faţă de care ar fi existat aspecte din care ar fi rezultat suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele menţionate mai sus", explică DNA referindu-se la Titus Corlăţean, fost senator şi ministru de Externe la acel moment.
"În aceste condiţii s-a constatat că lipseşte o condiţie cerută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, fapt care împiedică şi dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale, împrejurare care impune, clasarea cauzei", notează DNA.
Astfel, deşi în urma anchetei a reieşit că modul în care ministerul condus de acesta a organizat scrutinul a dus la îngreunarea procesului de vot pentru românii din afara ţării, procurorii nu au putut continua urmărirea penală, ceea ce a impus clasarea cauzei.
De asemenea, procurorii DNA au avut în vedere o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia o opţiune de politică legislativă nu poate fi cercetată de organele judiciare.
DNA a deschis o anchetă privind votul din diaspora de la alegerile prezidenţiale din 2014. Iniţial, Titus Corlăţean - ministrul Afacerilor Externe la acea vreme, funcţie din care a demisionat între cele două tururi de scrutin de la alegerile prezidenţiale, după ce la unele dintre secţiile de votare din ţări europene s-au format cozi foate mari, românii din diaspora fiind nemulţumiţi că nu au putut vota din cauza organizării defectuoase - a fost citat ca martor în acest dosar în faţa procurorilor.
În 2016 DNA a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia de ministru de Externe, cererea fiind respinsă de către plenul Senatului în 21 iunie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
