Procurorii din Buftea s-au sesizat din oficiu, luni, în cazul evenimentelor petrecute la Tâncăbeşti, în 30 noiembrie, unde mai mulţi simpatizanţi ai mişcării legionare l-au comemorat pe liderul acesteia, Corneliu Zelea Codreanu,. Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a anunţat, marţi, că a fost începută urmărirea penală in rem în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
În contextul mediatizării incidentelor produse în data de 30 noiembrie în localitatea Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea anunţă că luni, 1 decembrie, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de articolul 4 alin. 2 din OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, iar în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem.
Potrivit sursei citate, organele de poliţie din cadrul IPJ Ilfov – Poliţia Staţiunii Snagov, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, continuă cercetările pentru identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor implicate.
Marţi, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” a solicitat MAI şi Ministerului Public, într-o scrisoare deschisă, să cerceteze „cu celeritate” evenimentele petrecute în 30 noiembrie, pe spaţiul public, la Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, unde mai mulţi simpatizanţi ai mişcării legionare l-au comemorat pe Corneliu Zelea Codreanu, în locul unde a fost asasinat în urmă cu 87 de ani.
Demersul Institutului are loc, potrivit unui comunicat de presă, în contextul „ascensiunii discursului instigator la ură şi a manifestărilor extremiste în spaţiul public”.
„Această realitate pune sub semnul întrebării memoria victimelor Holocaustului din România şi sifdează legislaţia în vigoare”, precizează sursa citată.
Duminică, 30 noiembrie, câteva zeci de persoane l-au comemorat pe liderul mişcării legionare, Corneliu Zelea Codreanu, în locul unde a fost asasinat în urmă cu 87 de ani. Potrivit Hotnews, Şerban Suru, autoproclamat lider ai mişcării legionare, a ţinut discursuri politice.
Comemorarea se desfăşoară anual, din anul 1994, pe locul unde Codreanu şi alţi 14 legionari au fost asasinaţi în noaptea de 29-30 noiembrie 1938. Deşi astfel de manifestaţii sunt interzise de lege din 2002, ele au continuat. în acest an, autorităţile au montat în zona respectivă garduri despărţitoare între şosea şi pădurea unde este amplasată troiţa ridicată în memoria legionarilor şi au venit cu mai multe autospeciale.
Pe timpul parastasului şi a discursului lui Suru, forţele de ordine au blocat şi prima bandă de circulaţie de pe DN1, mai nota Hotnews.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 interzice organizaţiile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum şi crearea de simboluri şi promovarea cultului persoanelor vinovate de infracţiuni contra păcii şi umanităţii. De asemenea, interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de infracţiuni de genocid contra umanităţii şi crime de război unor străzi, pieţe, parcuri sau alte locuri publice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
