Preşedinţii Curţilor de Apel cer Guvernului să renunţe la intenţia de a adopta unele dintre prevederile puse în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, măsuri care au scopul reducerii cheltuielilor publice şi care afectează angajaţi din sistemul de justiţie. Aceştia consideră că proiecul ”are ca principal efect subminarea puterii judecătoreşti cu directa consecinţă a ruperii echilibrului între puterile statului”. ”Acest proiect de act normativ se circumscrie unei poziţii de sfidare a puterii judecătoreşti, sfidare care a devenit o stare de normalitate, o constantă, fiind inadmisibil ca într-un stat de drept, efectivitatea legii să fie impusă, exclusiv, prin declanşarea cu regularitate de proteste din partea corpului judecătorilor”, susţin ei.
”Având în vedere proiectul privind Ordonanţa privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pusă în dezbatere publică pe siteul Ministerului Finanţelor în data de 13 decembrie, preşedinţii Curţilor de Apel solicită puterii executive să elimine din proiect toate articolele ce au drept consecinţă directă încălcarea flagrantă a forţei obligatorii a hotărârilor judecătoreşti. (...) Măsurile propuse prin proiectul supus dezbaterii publice reprezintă o nesocotire flagrantă a ordinii juridice în contextul lipsei de transparenţă şi previzibilitate, prezentul demers dorindu-se a fi un semnal de alarmă la adresa întregii societăţi, întrucât, dacă una dintre puterile constituţionale ale unui stat de drept, care se presupune a fi în echilibru cu celelalte două puteri, executivă şi legislativă, este astfel nesocotită, aşteptările legitime ale cetăţeanului de rând, nu mai pot fi considerate altceva decât simple utopii”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de preşedinţii Curţilor de Apel.
Aceştia consideră că demersul Guvernului de a propune măsuri precum plata prin titluri de stat, eşalonat şi fără dobândă, a drepturilor câştigate în justiţie de către salariaţii din sistemul judiciar ”are ca principal efect subminarea puterii judecătoreşti cu directa consecinţă a ruperii echilibrului între puterile statului, de vreme ce măsurile puterii executive stau sub semnul hazardului”.
”Acest proiect de act normativ se circumscrie unei poziţii de sfidare a puterii judecătoreşti, sfidare care a devenit o stare de normalitate, o constantă, fiind inadmisibil ca, într-un stat de drept, efectivitatea legii să fie impusă, exclusiv, prin declanşarea cu regularitate de proteste din partea corpului judecătorilor. (...) Prin această normă se încalcă grav autoritatea de lucru judecat, principiul fundamental al respectării si executării benevole şi de îndată a hotărârilor judecătoreşti, garanţii fără de care nu există statul de drept”, consideră semnatarii scrisorii deschise.
Preşedinţii Curţilor de Apel susţin că puterea executivă, în calitate de debitor, ”nu poate refuza şi proroga arbitrar punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti definitive, refuzul fiind contrar principiilor statului de drept care se întemeiază, în principal, pe egalitatea statului cu cetăţenii în faţa legii, pe loialitate şi bună credinţă care constă în îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor stabilite prin legi şi hotărârile judecătoreşti”.
”Nu este admisibil ca statul, puterea executivă, să fie un contraexemplu în respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept. Dacă statul însuşi încalcă hotărârile judecătoreşti sau le execută arbitrar, după bunul plac, nici un cetăţean nu se mai poate încrede în finalitatea actului de justiţie, ce constă exact în executarea hotărârilor judecătoreşti. Acest precedent este extrem de periculos pentru statul de drept şi pentru drepturile şi libertăţile oricărui cetăţean. Dacă puterea executivă, debitor fiind, îşi arogă dreptul de a selecta care hotărâri judecătoreşti definitive le va executa şi de a stabili arbitrar modul şi termenele de punere în executare a acestora, justiţia din România devine o formă fără fond”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Preşedinţii Curţilor de Apel reclamă, în scrisoarea decshisă, că ”cetăţenilor li s-a inoculat că ar exista un fals conflict ce se perpetuează de mulţi ani între puterea judecătorească şi celelalte puteri ale statului”.
”Puterea judecătorească, obligată la reţinere, echilibru şi decenţă printr-un sistem foarte strict de incompatibilităţi a fost permanent într-o poziţie dezavantajoasă. În acelaşi timp, justiţia a fost folosită deseori în lupte electorale, cu teme străine acesteia, contrare interesului unei bune funcţionări a sistemului judiciar ca serviciu public. Puterea judecătorească a avansat de ani de zile propuneri pentru soluţionarea inechităţilor din sistemul de salarizare, prin adoptarea unei legi unice şi clare, inclusiv de salarizare a personalului din justiţie, propuneri care au fost ignorate de puterea legislativă şi executivă. Aşadar, pasivitatea şi lipsa de viziune a celorlalte două puteri, în domeniul de competenţă, nu poate fi imputată puterii judecătoreşti”, susţin ei.
Aceştia precizează că ”solicită ferm” Guvernului să nu adopte prevederile pe care le consideră ”vădit neconstituţionale”.
Judecătorii mai transmit că susţin eforturile Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie ”în toate demersurile ce au drept scop salvagardarea statului de drept, independentei şi eficienţei justiţiei în România şi protecţiei drepturilor si libertăţilor legitime ale cetăţenilor”.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
