Preşedintele Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a afirmat, luni, la bilanţul DNA, că nimeni nu poate nega necesitatea funcţionării unui mecanism eficient de combatere a corupţiei, dar instanţele judecătoreşti aplică legi şi nu participă la campanii de luptă împotriva anticorupţiei. Ea a menţionat că toate cauzele trebuie tratate cu acelaşi profesionalism, după aceleaşi reguli.
Corina Corbu a declarat, luni, la bilanţul DNA, că de-a lungul timpului au existat numeroase interpretări ale relaţiei care trebuie să existe între ÎCCJ şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
“De-a lungul timpului au existat numeroase interpretări ale relaţiei care trebuie să existe între instituţiile statului, în concret între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi multe interpretări ale cuvintelor spuse despre această relaţie. Pentru mine, însă, răspunsul este simplu. În ecuaţia instituţională a statului de drept, rolul ambelor instituţii este strict caracterizat prin dispoziţiile constituţionale şi legale care ne guvernează activitatea, iar interacţiunea dintre ele se produce strict în limitele propriilor atribuţii. Această realitate legală nu exclude însă, ci, dimpotrivă, chiar presupune respectul reciproc şi cooperarea administrativă loială pentru buna funcţionare a sistemului judiciar, care nu poate avea la bază decât respectul faţă de legi”, a declarat Corina Corbu.
Ea a adăugat că nimeni nu poate nega necesitatea funcţionării unui mecanism eficient de combatere a corupţiei.
“Dincolo de aceste precizări, nimeni nu poate nega necesitatea funcţionării unui mecanism eficient de combatere a corupţiei. Istoria a dovedit că lupta împotriva faptelor de corupţie şi conexe acestora constituie operaţiuni cruciale ale statului pentru menţinerea caracterului său democratic, iar realitatea de astăzi, poate mai bine ca niciodată, arată că faptele de corupţie reprezintă şi un risc major de securitate pentru cetăţenii unei ţări. Aşa cum sublinia şi domnul preşedinte al Curţii Constituţionale, corupţia este, fără îndoială, o pervertire a democraţiei, întrucât înseamnă încălcarea de către oficiali ai statului a mandatului conferit de cetăţeni, este o pervertire a regulilor unei pieţe libere, întrucât inhibă performanţa şi creativitatea, introducând arbitrariu şi denaturarea în relaţiile economice şi sociale. Corupţia este o pervertire a valorilor sociale, pentru că permite încălcarea regulii egalităţii de şansă. Şi corupţia este, nu în ultimul rând, ci poate în primul rând, o pervertire a justiţiei însăşi”, a mai declarat preşedintele ÎCCJ.
Corina Corbu a menţionat că DNA are obligaţia de a combate cele mai periculoase forme de corupţie.
“În cadrul ordinii juridice naţionale, Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi revine, conform legii, obligaţia de a combate cele mai periculoase forme de corupţie, inclusiv corupţia la nivel înalt şi dincolo de aprecieri de orice natură, necesitatea funcţionării în bune condiţii a structurii specializate este indubitabilă. Fie că este vorba de aspecte de finanţare, de logistică, de resurse umane, legea reglementează obligaţii clare în această privinţă. Iar din prezentarea făcută de domnul procuror şef şi din ceea ce am urmărit pe slide-uri, se pare că în anul 2023 s-au făcut nu doar eforturi, dar şi progrese pe această direcţie. Ceea ce vă poate permite, stimaţi procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2024”, a mai transmis Corina Corbu.
Ea a reamintit că instanţele de judecată nu participă la campanii sau la lupta împotriva anticorupţiei, ci aplică legi.
“Este contextul potrivit totuşi pentru a reaminti un lucru. Instanţele judecătoreşti aplică legi. Ele nu participă la campanii sau la luptă împotriva unui aspect sau al altuia, inclusiv la lupta anticorupţie.
Toate cauzele trebuie tratate cu acelaşi profesionalism, după aceleaşi reguli, iar fiecare persoană care se află în faţa judecătorului, acuzat sau victimă, trebuie să beneficeze de respectarea drepturilor fundamentale. Aceasta nu înseamnă însă că orice judecător sau procuror investit cu astfel de cauză nu trebuie să conştientizeze importanţa socială a exercitării funcţiei sale, în cele mai bune condiţii, întotdeauna cu integritate, profesionalism şi cu respect faţă de lege”, a mai explicat preşedintele ÎCCJ.
Corina Corbu a afirmat că este responsabilitatea judecătorilor şi procurorilor de a se asigura că tratamentul penal al infracţiunilor de corupţie respectă legea.
“Este astfel deopotrivă responsabilitatea judecătorilor şi procurorilor de a se asigura că tratamentul penal al infracţiunilor de corupţie respectă cu rigoare coordonatele legii şi răspunde aşteptărilor societăţii cu privire la descoperirea şi sancţionarea promptă a unor astfel de fapte. Însă, pentru desfăşurarea cu celeritate şi în deplină legalitate a acestui proces, modul de planificare, administrare şi desfăşurare a anchetei de către procuror cu celeritate, profesionalism şi cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale, rămâne esenţial în orice moment al istoriei”, a mai declarat Corina Corbu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
