Organizaţia „Salvaţi Copiii” avertizează că anul şcolar 2025 – 2026 începe cu un abandon şcolar peste media europeană, costuri ascunse ale educaţiei care limitează accesul egal la educaţie de calitate şi un decalaj cronic între copiii din urban şi cei din rural, care se vede în rezultatele la examenele naţionale, noul an şcolar debutează sub semnul tensiunilor şi în condiţiile unor cheltuieli publice pentru educaţie care continuă să plaseze România sub media Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă remis, vineri, News.ro.
„După o vară care a adus multiple şi profunde schimbări în domeniul învăţământului preuniversitar, debutul anului şcolar 2025-2026 este marcat de numeroase incertitudini şi întrebări la care autorităţile nu pot răspunde deocamdată: cum a evoluat numărul elevilor care învaţă în clase cu predare simultană, câţi elevi vor fi nevoiţi să facă naveta către şcolile unde au fost mutaţi, cum a evoluat numărul de elevi pe clasă, câte cadre didactice predau materii din afara ariei curriculare sau alte materii decât cele pentru care sunt titulari. Aceste necunoscute legate de impactul imediat al Legii 141/2025 asupra sistemului de învăţământ preuniversitar nu fac decât să se adauge unor provocări preexistente, care marchează profund egalitatea de şanse şi chiar accesul copiilor români la o educaţie de calitate”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit „Salvaţi Copiii”, comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinţi pentru educaţia copiilor a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual.
De asemenea, la Evaluarea naţională de anul acesta s-au înregistrat diferenţe foarte mari între absolvenţii de gimnaziu din mediul urban (a căror rată de insucces exprimată ca medii sub 5 este de 9,15%) şi colegii lor din mediul rural, cu o rată triplă a mediilor sub 5 (30,09%), se arată în comunicatul organizaţiei.
Aceeaşi sursă menţionează că, în 2024, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 şi 17 ani erau în afara sistemului de educaţie, reprezentând 18,7% din populaţia rezidentă de vârsta respectivă). Cele mai recente date statistice privind abandonul şcolar arată că 26.000 de elevi au abandonat şcoala în anul şcolar 2022-2023.
De asemenea, unu din zece copii a fost victimă a violenţei în primele două luni ale anului şcolar trecut, incidenţa violenţei fiind de două ori mai mare la elevii din ciclul primar faţă de gimnaziu şi de patru ori mai mare comparativ cu adolescenţii, menţionează sursa citată.
Organizaţia „Salvaţi Copiii” România afirmă că datele sunt „îngrijorătoare” şi solicită autorităţilor decidente să lucreze pentru „interesul superior al copilului” şi pentru „restabilirea accesului la educaţie egală pentru toţi copiii vulnerabili”.
„Provocările legate de participarea la educaţie încep de la nivelul educaţiei timpurii, în condiţiile în care, la nivelul UE, România înregistrează cea mai scăzută rată de cuprindere în educaţie a copiilor cu vârsta între 3 ani şi vârsta de începere a învăţământului obligatoriu (75,7% faţă de o medie EU de 94,6%). În plus, participarea la educaţia timpurie este puternic influenţată de statutul socio-economic, în condiţiile în care copiii în risc de sărăcie sau excluziune socială reprezintă aproximativ o treime din totalul copiilor cu vârsta educaţiei preşcolare, dar peste jumătate dintre copiii care nu participă deloc la educaţia preşcolară şi doar puţin peste o zecime din copiii care beneficiază de educaţie preşcolară în regim de program prelungit”, precizează organizaţia.
Datele Eurostat arată că din ce în ce mai mulţi copii cu vârsta învăţământului gimnazial sunt în afara şcolii (de la 12,3% în anul 2021, la 15,86% în anul 2022 şi 16,26% în anul 2023), situaţia fiind şi mai gravă în cazul copiilor cu vârsta învăţământului liceal (de la 23,02% în anul 2021, la 25,03% în anul 2022 şi 26,89% în anul 2023)5.
În ceea ce priveşte rata de părăsire timpurie a şcolii (procentul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul şi nu-şi continuă educaţia sau formarea profesională), România înregistrează cea mai proastă situaţie din ultimii şapte ani, cu un nivel total de 16,8% (faţă de media UE de 9,4%). Şi mai îngrijorător este faptul că acest indicator variază foarte mult în funcţie de mediul de locuire. Astfel, dacă în marile oraşe, nivelul este de doar 5% (sub media UE de 8,3% pentru acest mediu), în urbanul mic se ajunge la 15,3%, iar în mediul rural la 26,3%. În plus, cei mai mulţi dintre aceşti tineri nu participă pe piaţa muncii (11,1% neavând un loc de muncă, faţă de 5,7% care muncesc), se mai arată în comunicat.
„În aceste condiţii, ponderea tinerilor cu un nivel scăzut de educaţie trebuie să reprezinte un semnal de alarmă în contextul mai larg al îmbătrânirii populaţiei şi scăderii numărului de locuitori de vârstă activă pe piaţa muncii. Uniunea Europeană atrage atenţia că schimbările demografice reprezintă ameninţare la adresa viitorului economic, deoarece o forţă de muncă redusă poate genera o scădere a creşterii economice. Pentru contracararea acestor riscuri, pentru continuarea creşterii economice şi acoperirea costurilor generate de îmbătrânirea populaţiei, este esenţială creşterea participării tinerilor pe piaţa muncii. Iar educaţia joacă un rol crucial în acest sens”, potrivit comunicatului citat.
În privinţa rezultatelor de elevii care au susţinut Evaluarea Naţională în vara acestui an, „Salvaţi Copiii” menţionează că aproape o treime (32,73% din promoţia 2016-2025) nu au reuşit să promoveze acest examen cu succes.
Raportându-ne strict la elevii care s-au prezentat la probele de examen, remarcăm diferenţe foarte mari între absolvenţii de gimnaziu din mediul urban (a căror rată de insucces exprimată ca medii sub 5 este de 9,15%) şi colegii lor din mediul rural, cu o rată triplă a mediilor sub 5 (30,09%). În schimb, pe lângă insuccesul la examenul propriu-zis, promoţia 2016-2025 a suferit pierderi semnificative şi de-a lungul parcursului educaţional. Peste 25.500 dintre elevii care au susţinut Evaluarea Naţională au obţinut medii mai mici de 5, ceea ce reprezintă 13,6% din generaţie (sau 16,8% dintre participanţii la examen). Subzistă diferenţele foarte mari între absolvenţii de gimnaziu din mediul urban (a căror rată de insucces exprimată ca medii sub 5 este de 9,15%) şi colegii lor din mediul rural, cu o rată triplă a mediilor sub 5 (30,09%). Analizând ponderea diferitelor momente în total, putem observa că, de regulă, cea mai dificilă etapă este susţinerea Evaluării Naţionale, mai precizează organizaţia.
Despre siguranţa în mediul şcolar, o anchetă realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii în luna noiembrie a anului trecut şi la care au participat 1957 de copii şi 4788 de părinţi a arătat că unu din zece copii a fost victimă a violenţei în primele două luni ale anului şcolar trecut. Incidenţa violenţei este de două ori mai mare la elevii din ciclul primar faţă de gimnaziu şi de patru ori mai mare comparativ cu adolescenţii. Părinţii raportează acte de violenţă asupra propriilor lor copii cu o rată cu 3% mai ridicată, cu un vârf de 22,4% la ciclul primar.
Unităţile de învăţământ sunt principalul loc al incidentelor (73,5%, conform copiilor, 87,7% conform părinţilor), urmate de parcurile şi locurile de joacă (13,3%). În aproximativ 70% din cazuri, agresorul este un alt copil (coleg/prieten), iar în 25% un copil necunoscut. Cadrele didactice sunt rar menţionate de copii (3,8%), dar mai frecvent de părinţi (8,1%).
În ceea ce priveşte investiţiile în educaţie şi costurile ascunse ale educaţiei, „Salvaţi Copiii” precizează că cele mai recente date privind cheltuielile publice pentru educaţie continuă să plaseze România sub media Uniunii Europene, astfel, la nivelul anului 2023, aceste cheltuieli au reprezentat 3,4% din produsul intern brut (faţă de o medie UE de 4,7%), respectiv 8,4% din cheltuielile publice (faţă de o medie UE de 9,6%)1.
Potrivit unui sondaj Salvaţi Copiii, finanţarea publică insuficientă a educaţiei se reflectă şi în eforturile financiare pe care familiile sunt nevoite să le facă pentru şcolarizarea copiilor. Astfel, părinţii sunt nevoiţi să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditaţii, after school şi materiale didactice, iar comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinţi pentru educaţia copiilor a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual. Cele mai importante creşteri sunt cele legate de meditaţii, aproximativ 3.700 lei, şi after school, aproximativ 2.500 lei. Costul mediu total anual creşte odată cu vârsta copilului, de la 6.803 în cazul ciclului primar, la 10.781 la gimnaziu şi 12.119 la liceu.
Astfel, comparativ cu rezultatele analizei anterioare, se observă o creştere de 44,33% a costului total mediu acoperit anual de familie pentru şcolarizarea fiecărui copil.
„Această modificare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consultarea anterioară a avut loc la începutul anului 2021, când trecerea la educaţia online generase o creştere uriaşă a cheltuielilor familiilor, în special pentru dispozitive şi echipamente periferice”, menţionează organziaţia.
Referitor la situaţia în familiile vulnerabile, Salvaţi Copiii precizează că, potrivit unui sondaj, 52% dintre persoanele intervievate se confruntă cu o situaţie profesională precară (fără ocupaţie, casnici, în şomaj sau lucrători informali), 43% au un nivel redus de educaţie (fără şcoală, studii primare sau gimnaziale), iar 42% au indicat răspunsuri care îi plasează în zona sărăciei subiective. Aproape trei din cinci respondenţi (58%) au indicat că nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie, în absenţa unui sprijin extern.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
