Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a participat la webinarul”Justiţia azi - între probleme vechi şi provocări noi” şi a vorbit despre problemele din trecut care consideră că afectează şi în prezent sistemul, dar şi despre viitoril Justiţiei. Predoiu consideră că, înainte de a stabili încotro va merge Justiţia, trebuie răspuns – prin dezbatere – la întrebări care vizează rolul DSM, debirocratizarea structurilor de conducere, prioritizarea problemelor şi legile justiţiei. Predoiu a anunţat că Ministerul Justiţiei va pune în dezbatere publică toate aceste teme, alături de soluţiile pe care le propune.
Predoiu a afirmat, la webinarul”Justiţia azi - între probleme vechi şi provocări noi”, că ”unele probleme de astăzi ale Justiţiei sunt în acelaşi timp şi istorice, cronicizate, sau îşi au rădăcinile în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat al Justiţiei noastre şi… ale vieţii noastre social-politice”.
”Poate că multe din aceste probleme nu s-ar fi făcut simţite dacă în justiţia noastră postdecembristă, deci în sistemul judiciar de după anul 1990, nu s-ar fi început cu proclamarea inamovibilităţii, ci prealabil acesteia cu proclamarea unei «lustraţii» în justiţie, în sensul că toţi cei care, în 1989, făceau parte simultan atât din justiţie în sens larg (judecători, procurori), cât şi din Securitate ar fi trebuit să fie «invitaţi» prin lege să părăsească justiţia. (...) Aceste întârzieri se decontează şi astăzi, dau doar două exemple: persistenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi absenţa din Spaţiul Schengen”, a afirmat ministrul Justiţiei.
Acesta a vorbit apoi despre anii ”de tensiuni, încercări, progrese, erori, reuşite, dar şi recent (2017-2019) de mari dezastre legislative şi instituţionale auto-provocate, care au arătat că drumul găsit cu multă trudă (doar la un pas de ridicarea MCV în 2012) a fost fragil şi pe alocuri reversibil”.
Predoiu afirmă că, înaintre de a stabili încotro se va îndrepta justiţia românească trebuie răspuns la câteva întrebări esenţiale.
Una dintre acestea vizează ”cum rezolvăm diferenţele de perspective asupra problemelor justiţiei care se manifestă chiar în sânul justiţiei însăşi?
”Avem un CSM divizat cu precizie şi paritate aproape perfectă pe falia tuturor problemelor esenţiale. Ce ironie, ca tocmai votul ministerial să fie chemat să strice această paritate şi să poată debloca uneori decizii ale CSM care nu mai suportă amânare, de multe ori fiind de ales răul cel mai mic!… Avem, de asemenea, câteva asociaţii ale magistraţilor echitabil împărţite, la rândul lor, de-o parte şi de alta a aceleiaşi falii”, afirmă ministrul.
O altă întrebare la care trebuie răspuns, potrivit lui Predoiu, este ”cum prioritizăm problemele justiţiei noastre, cele care sunt indicate în MCV, sau cele care nu sunt cuprinse în acesta, deşi sunt la fel de importante?”
”Dacă în 2012 am fost la un pas de ridicarea MCV, cât de repede putem să fim din nou în acelaşi punct? Cum procedăm dacă Bulgaria îşi vede ridicat MCV înaintea noastră, nu pentru că ar îndeplini riguros obiectivele, ci în urma unor negocieri politice? Cerem să nu fim decuplaţi, aşa cum au cerut bulgarii în 2012, când noi am fost la un pas de ridicarea MCV?
Ce şanse are ministerul să facă trecute prin Parlament reformele necesare în lunile care urmează? Votul de ieri al Camerei Deputaţilor privind desfiinţarea SIIJ este un indicator valabil pentru orice reforme sau e un caz special?
Dacă vorbim de forme, punem problema refacerii legilor justiţiei stricate în multe locuri de o majoritate interesată în acest scop prin modificările din 2017-2019, care au făcut mai mult rău decât bine, sau ne încumetăm la facerea unor noi legi ale justiţiei, în linie perfectă cu standardele şi valorile europene, dar şi ţinând cont de toate învăţămintele pe care trebuie să le tragem din erorile anterioare?”, mai afirmă ministrul Justiţiei.
Predoiu susţine că ”astăzi funcţionează practic trei «ministere» ale justiţiei: cel cu acest nume, Ministerul Public şi CSM, trei instituţii care se ocupă de bunul mers al justiţiei, trei instituţii care îşi împart puteri, atribuţii, bugete şi sunt echipate cumulat cu aproape 1.000 de oameni, cu cheltuielile şi logistica aferente, având rezultate de care cetăţenii încă se plâng”.
”Este momentul să discutăm despre o debirocratizare a arhitecturii de conducere a sistemului judiciar şi să transferăm în jos, la firul ierbii, ceva mai multă putere de decizie, inclusiv prin regândirea duratei mandatelor de conducere?! Ca să nu mai spunem că birocratizarea aduce cu sine în mod natural decuplarea de problemele şi soluţiile reale, dar şi lipsa de legitimitate şi de autoritate, ori, e nevoie de autoritate, pentru a impune rigoare, disciplină, profesionalism… Aceste flori rare nu cresc de la sine, precum floarea de colţ, ci se cultivă şi se apără de către lideri luminaţi şi dedicaţi, la fiecare nivel, nu numai sus. Ei trebuie să aibă însă şi puteri. Mă refer, desigur, la preşedinţii de instanţe”, a mai afirmat Predoiu care susţine că ”cea mai grea piesă este şi trebuie să rămână CSM”.
”Dar vorbim de un CSM structurat corect ca sarcini sau unul care nu-şi poate depăşi limitele din cauza propriului mod de organizare? Un CSM cu activitate permanentă sau periodică, cum e în Olanda şi alte ţări europene, unde funcţionează eficient, de exemplu? Un CSM care e tentat adesea să conducă operativ indirect Ministerul Public, prin exercitarea cu apetit a atribuţiilor (legale, ce-i drept!) conferite în mandatul ministrului Toader secţiei de procurori sau un CSM care se limitează la a fi garantul independenţei justiţiei, aşa cum spune expres Constituţia, care nu plasează Ministerul Public sub autoritatea CSM? Mai multă sau mai puţină independenţă operaţională managerială a preşedinţilor de instanţe în raport de CSM? Mai multă sau mai puţină stabilitate a membrilor CSM în raport de spectrul revocării din funcţie? Mai multă sau mai puţină independenţă operaţională managerială a preşedinţilor de instanţe în raport de colegiile de conducere ale acestora? Până unde pot aceste colegii de conducere să blocheze reformele preşedinţilor de instanţe”, se mai întreabă Predoiu.
Acesta a atacat şi problema răspunderii magistraţilor.
”Continuăm să ne facem că nu auzim strigătul după o reală răspundere a magistraţilor, deopotrivă disciplinară şi materială? Rămânem cu „reforma” penibilă operată în 2017-2019, care face din Ministerul de Finanţe o „primadonă” fără voce în acest concert şi, în fapt, cu un iluzoriu sistem de răspundere? Lăsăm Inspecţia Judiciară să joace în continuare piese de culise, la o simplă tastă pe telefonul preşedintelui CSM, oricare ar fi el, sau o regândim în cheia unei adevărate independenţe faţă de CSM, bineînţeles şi faţă de Ministerul Justiţiei?În final, cum ne vom înţelege cu toţii ca să găsim cele mai bune rezolvări ale celor de mai sus, dacă nu respectându-ne mai mult şi având mai multă încredere unii în ceilalţi?”, mai afirmă Predoiu.
Acesta anunţă că întrebările pe care le-a formulat vor fi lansate de către Ministerul Justiţiei în curând în dezbatere publică, însoţite de propriile soluţii propuse.
”Trebuie să îşi primească răspunsul prin legile justiţiei, corpul de magistraţi fiind invitat să îşi spună punctul de vedere asupra lor, în concordanţă cu responsabilitatea pe care o are şi în acord cu modul de legiferare european, modern, democratic, după consultarea prealabilă a celor care urmează să aplice legea”, a mai afirmat Predoiu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
