Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova a primit, joi după amiază, mandatul de arestare emis pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă, o echipă de poliţişti deplasându-se acasă la acesta pentru a-l căuta şi pentru a pune în aplicare decizia de arestare luată după ce Ghiţă a încălcat regulile controlului judiciar.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Poliţiştii din Prahova au primit, joi după amiază, mandatul de arestare în lipsă emis pe numele lui Sebastian Ghiţă, au declarat surse judiciare.

O echipă din IPJ Prahova s-a deplasat la locuinţa din Ploieşti a fostului parlamentar, pentru punerea în aplicare a mandatului, Ghiţă nefiind găsit nici de această dată.

Potrivit aceloraşi surse, poliţiştii vor relua procedurile de căutare la rude, dar şi în alte locuri pe care fostul parlamentar obişnuia să le frecventeze.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, joi, emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Sebastian Ghiţă, înlocuind controlul judiciar pe cauţiune, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova.

Mandatul de arestare a fost emis în lipsă, pentru că Sebastian Ghiţă este dispărut din 21 decembrie 2016, şi va fi pus în executare imediat după ce fostul deputat va fi găsit, întrucât decizia nu este definitivă, dar este executorie.

În baza acestui mandat de arestare preventivă, Sebastian Ghiţă poate fi dat în urmărire naţională şi internaţională.

Decizia de arestare preventivă poate fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va pronunţa o soluţie definitivă în această cauză. În cazul în care decizia de arestare preventivă va fi menţinută de Completul de cinci judecători, Ghiţă ar putea pierde cauţiunea de 60 milioane de lei, depusă când a fost luată măsura controlului judiciar, ca o garanţie că acesta va respecta obligaţiile care îi revin în cadrul măsurii preventive.

DNA a cerut joi instanţei supreme înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă în lipsă pentru Sebastian Ghiţă, arătând că sunt îndeplinite toate condiţiile, a dovedit rea-credinţă, nu s-a prezentat în faţa instanţie, şi-a premedit fuga şi se sustrage de la judecată.

Avocatul lui Ghiţă a spus că DNA trebuie să demonstreze că fostul deputat a dat dovadă de rea-crediţă că nu s-a prezentat la Poliţie şi la ICCJ, iar în prezent nu sunt date că a plecat din ţară, motiv pentru nu ar fi îndeplinite condiţiile pentru a se dispune arestarea preventive.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă este căutat din 21 decembrie 2016, după ce a fost chemat la DNA Ploieşti, în dosarul de corupţie privind vizita din 2012 a fostului premier britanic Tony Blair în România, şi nu s-a prezentat, ulterior pe numele lui fiind emis un mandat de aducere.

Sebastian Ghiţă nu avea dreptul să plece din ţară fără acceptul procurorilor, întrucât este sub control judiciar, măsură preventivă luată în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie alături de foşti şefi din Parchet şi Poliţie din judeţul Prahova.

Ultima dată, Sebastian Ghiţă s-a prezentat la sediul IPJ Prahova pentru a semna, conform procedurilor, în cadrul controlului judiciar pe 19 decembrie 2016.

Instanţa supremă a respins, în 27 decembrie, cererea DNA Ploieşti de emitere a unui mandat de arestare preventivă în lipsă a fostului deputat Sebastian Ghiţă şi a menţinut măsura controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia de a părăsi ţara în dosarul în care acesta este cercetat sub control judiciar.

Un complet de trei judecători de la instanţa supremă decisese, în 16 decembrie, ca lui Sebastian Ghiţă să îi fie ridicată interdicţia de părăsire a ţării, una dintre obligaţiile din cadrul controlului judiciar pe cauţiune.

De la dispariţia sa, din 21 decembrie, Sebastian Ghiţă a avut patru apariţii la România TV, postul de televiziune pe care îl controlează, în care a lansat acuzaţii la adresa procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). El a prezentat, marţi seara, o înregistrare audio în care Traian Băsescu discuta despre dosarul lui Dan Voiculescu, invocând şi numele judecătoarei Camelia Bogdan, dar şi pe cele ale procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi şi pe al prim-adjunctului SRI Florian Coldea.

Procurorii Parchetului instanţei supreme s-au autosesizat în acest caz, privind posibile imixtiuni în actul de justiţie.

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale. Unul dintre acestea în care, alături de Ghiţă, sunt acuzaţi şi foştii şefi ai Parchetului Curţii de Apel Ploieşti Liviu Tudose şi Aurelian Mihăilă, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova Viorel Dosaru şi fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova Constantin Ispas se află pe rolul instanţei supreme.

În acest dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de dare de mită, cumpărare de influenţă, şantaj, spălare de bani, folosirea de informaţii nepublice sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, precum şi pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere. 

În aprilie 2016, procurorii DNA Ploieşti au admis cererea lui Sebastian Ghiţă de constituire a cauţiunii în limita sumei de 59.417.133 lei, după ce acesta a depus garanţii reale imobiliare şi mobiliare asupra mai multor bunuri imobile, bunuri mobile reprezentând echipamente ce aparţin unei societăţi comerciale şi opere de artă, toate în valoare de 86.652.513,50 lei.

În cel de-al doilea dosar, aflat tot pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sebastian Ghiţă este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu. Ghiţă este acuzat că i-a dat lui Bădescu o casă pentru a primi finanţare de la bugetul local pentru asociaţia Basket Club Asesoft.

De asemenea, Sebastian Ghiţă este urmărit penal în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.

Sebastian Ghiţă a mai fost cercetat în dosarul ”Tracia - Asesoft”. La începutul lunii martie, judecarea dosarului ”Tracia - Asesoft” în care Sebastian Ghiţă şi alte opt persoane au fost acuzaţi de înşelăciune în legătură cu tranzacţii petroliere prin care au produs un prejudiciu de 200.000 de lei a încetat ca urmare a prescripţiei.

Sebastian Ghiţă a rămas fără imunitate după ce mandatul său de deputat a încetat în decembrie, după alegerile parlamentare.

Ghiţă a fost deputat între 2012 şi 2016. În acest an, el a candidat pentru un nou mandat de parlamentar din partea PRU, însă acest partid nu a trecut pragul electoral, astfel că nu a intrat în Parlament.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.