Curtea Constituţională a motivat, vineri, decizia prin care a admis sesizarea Guvernului pe legea USR care prevede înfiinţarea DNA al pădurilor. Judecătorii CCR argumentează că actul normativ a fost adoptat de Parlament are o sursă de finanţare incertă, lucru care încalcă prevederile constituţionale.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte legea supusă prezentului control de constituţionalitate, în procedura de legiferare nu a fost solicitată fişa financiară nici de către iniţiatorii propunerii legislative şi nici de către Camera Parlamentului în care au fost propuse şi adoptate amendamente. Prin urmare, s-a statuat că neîndeplinirea obligaţiei solicitării fişei financiare conduce, în mod firesc, la concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art.138 alin.(5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare”, potrivit motivării CCR. 

De asemenea, „Curtea a observat, cu acelaşi prilej, că argumentul potrivit căruia «deşi a fost solicitată, verbal, fişa financiară a măsurilor propuse, iniţiatorii amendamentelor au precizat că nu există impact financiar pentru anul în curs întrucât cele două autorităţi sunt finanţate integral din venituri proprii», prezentat în comunicarea adresată Curţii de preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor, nu poate complini niciuna dintre obligaţiile constituţionale, respectiv cea privind solicitarea fişei financiare care trebuia să însoţească propunerea legislativă [art.138 alin.(5) din Constituţie] sau cea privind solicitarea informării din partea Guvernului [art.111 alin.(1) din Constituţie], aspecte, de altfel, evidenţiate şi de Consiliul Legislativ în avizul emis în procedura de legiferare”.

Curtea Constituţională a mai reţinut că, întrucât cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat, adoptarea lor ar fi fost posibilă doar după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale şi după solicitarea informării Parlamentului de către Guvern.

„Neîndeplinirea obligaţiei iniţiatorilor legii de a solicita Guvernului fişa financiară, conform art.138 alin.(5) din Constituţie coroborat cu art.15 alin.(2) din Legea nr.500/2002, şi a obligaţiei preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau a preşedintelui Comisiei pentru muncă şi protecţie socială de solicitare a informării din partea Guvernului, potrivit prevederilor art.111 alin.(1) din Constituţie, conduce la concluzia că între Parlament şi Guvern nu a existat un dialog real cu prilejul adoptării legii supuse controlului, iar Parlamentul a decis asupra majorării unor cheltuieli bugetare bazându-se pe o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv”, mai arată magistraţii Curţii, în motivare.

Pe 30 septembrie, Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului la Legea iniţiată de USR şi adoptată de Parlament care prevede înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu – DIIM sau „DNA al pădurilor”. Astfel, actul normativ este neconstituţional şi urmează să se reîntoarcă în Legislativ pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.

Pe 16 iunie, Senatul a votat, decizional, proiectul de lege iniţiat de USR care prevede înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu – DIIM (DNA-ul Pădurilor).

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.