Proiectul de act normativ privind condiţiile de acordare a despăgubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistraţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea nu acordă „noi beneficii” judecătorilor şi procurorilor, ci stabileşte cuantumuri maxime pentru despăgubirile pe care un judecător sau procuror le poate primi din partea instanţei pentru prejudiciile suferite în exerciţiul funcţiunii, precizează vineri Ministerul Justiţiei, care se consideră permanent atacat din două direcţii care, deşi aparent sunt opuse – „privilegii pentru magistraţi” şi „lipsă de susţinere pentru magistraţi” - sunt fundamentate pe acelaşi tip de argumentaţii manipulative şi interpretări şi au acelaşi efect final, erodarea încrederii în Justiţie şi în activitatea instituţiei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Proiectul de act normativ privind condiţiile de acordare a despăgubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistraţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea nu acordă „noi beneficii” judecătorilor şi procurorilor. Proiectul de act normativ stabileşte cuantumuri maxime pentru despăgubirile pe care un judecător sau procuror le poate primi din partea instanţei pentru prejudiciile suferite în exerciţiul funcţiunii, de exemplu în caz de atentat, îmbolnăvire profesională gravă etc.; în lipsa acestor limite maxime stabilite prin reglementări, instanţele pot acorda despăgubiri fără limită şi se poate crea jurisprudenţă neunitară pentru situaţii similare”, explică vineri MJ.
De asemenea, subliniază că despăgubirile nu se acordă dacă la producerea prejudiciului a concurat fapta judecătorului sau procurorului şi nu se acordă de către Ministerul Justiţiei, ci de către instanţe, iar acestea le pot acorda doar în limitele maxime stabilite prin proiectul MJ.

”Reducerea dezbaterii publice a proiectului la sumele pe care magistraţii le primesc ca despăgubiri şi compensaţii în cazuri extreme – afectarea integrităţii şi sănătăţii sau deces ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu – este o eroare şi pierde chiar esenţa dezbaterii, pentru că existenţa acestor despăgubiri şi compensaţii este produsul unei circumstanţe speciale în care magistratul a dovedit dedicare profesională, chiar cu preţul sănătăţii sau al vieţii. La fel de important pentru substanţa şi obiectivitatea dezbaterii este faptul că, potrivit proiectului, pentru recuperarea sumelor de bani plătite ca despăgubiri, instituţiile implicate iniţiază demersuri prelitigioase şi litigioase pentru recuperarea banilor de la vinovaţii pentru prejudicii. Concret, acest lucru se traduce prin faptul că, pentru despăgubirea magistraţilor, plătesc chiar cei vinovaţi de prejudicii, ex: infractorii, reţelele de crimă organizată şi trafic de persoane”, conform MJ.

Totodată, menţionează că proiectul nu este o noutate, o astfel de protecţie fiind acordată tuturor profesiilor din domeniul ordinii publice, securităţii naţionale şi apărării, profesii care implică, prin natura lor, riscuri specifice sporite pentru angajaţi. Până la acest proiect de act normativ, guvernul şi instanţele au dat astfel de despăgubiri, de la caz la caz, uneori în sume chiar mai mari decât cele prevăzute în proiect ca limită maximă, de aici şi necesitatea unei reglementări care să aducă clarificări într-o materie neclară până la acest moment.
Potrivit MJ, protecţia magistraţilor pentru împrejurări legate de exercitarea atribuţiilor de serviciu a fost consacrată legislativ prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. Anterior acestei reglementări, soluţia prevăzută era mai scumpă, însemnând asigurare gratuită pe viaţă, Legea nr. 92 venind cu varianta mult mai puţin costisitoare a despăgubirii, în cazul în care evenimentul negativ s-a produs. Ulterior, prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, art.78 a fost modificat şi completat, astfel încât legea prevede acordarea acestui beneficiu şi judecătorilor şi procurorilor pensionari, precum şi un remediu în situaţia în care există un refuz de acordare a acestor despăgubiri şi anume dreptul magistratului de a se adresa secţiei de contencios administrativ a tribunalului în vederea acordării acestor despăgubiri.
”Ministerul Justiţiei este permanent atacat din două direcţii care, deşi aparent sunt opuse – „privilegii pentru magistraţi” şi „lipsă de susţinere pentru magistraţi”, ambele sunt fundamentate pe acelaşi tip de argumentaţii manipulative şi interpretări (ex: „ministerul Justiţiei a crescut salariile”, în condiţiile în care ministerul nu creşte salarii, ci doar aplică hotărâri judecătoreşti) şi având acelaşi efect final – erodarea încrederii în Justiţie şi în activitatea Ministerului Justiţiei – toate acestea în contextul în care Ministerul Justiţiei îşi direcţionează politicile pentru consolidarea sistemului şi pentru ordonarea lui pe principii ştiinţifice manageriale, desprinse din studiile privind sistemele judiciare, realizate cu sprijinul unor organizaţii profesioniste, bazate pe expertiză, cum ar fi cele realizate de Ministerul Justiţiei şi CSM prin experţi independenţi, ori studiile realizate cu Banca Mondială”, conchide MJ.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.