Procurorul general Augustin Lazăr, a declarat miercuri, la bilanţul de activitate a Ministerului Public pe 2017, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis, că atenţia publică permanent şi uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus, alături de responsabilizare, asumarea unei conduite integre, a unei ţinute etice înalte care să faciliteze acceptarea de către societate fără rezerve a produsului activităţii Ministerului Public.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

 

Procurorul general a spus că Bilanţul Ministerului Public pe anul 2017 se desfăşoară sub auspiciile Centenarului Marii Uniri şi Anului european al patrimoniului cultural, iar în acest context se înscrie publicarea recentă, în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, a lucrării ,,Protecţia juridică a patrimoniului cultural şi natural” - prima lucrare ştiinţifică din România dedicată acestui domeniu, un adevărat ghid în materie pentru colegii noştri.

"Intrarea în anul în care naţiunea română sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri permite constatarea că Ministerul Public român este parte activă a familiei europene şi are preocupări în acord cu strategiile acesteia. Instituţia s-a orientat spre asimilarea şi aplicarea instrumentelor din strategiile penale ale statelor membre ale Uniunii Europene sau promovate de Comisia Europeană, precum şi de alte organisme internaţionale care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului", a afirmat Lazăr.

El a spus că procurorii se bucură de statutul de magistrat care le conferă în activitatea judiciară respectul şi autoritatea cuvenite, iar, în contrapondere, le atrage şi o mare responsabilitate.

Atenţia publică permanent şi uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus, alături de responsabilizarea amintită, asumarea unei conduite integre, a unei ţinute etice înalte care să faciliteze acceptarea de către societate fără rezerve a produsului activităţii Ministerului Public. În anul 2017, procurorii şi-au îndeplinit cu profesionalism atribuţiile legale, acţionând pentru apărarea ordinii de drept şi pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Prevederile constituţionale şi legale asigură în prezent în mod practic şi efectiv independenţa operaţională a procurorilor în luarea deciziilor în activitatea judiciară şi împiedică imixtiuni sau ingerinţe ale altor autorităţi din afara puterii judecătoreşti. Aceasta permite ca principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat să fie respectat, în cadrul democraţiei constituţionale. Independenţa procurorilor este menită să contribuie la edificarea unei justiţii eficiente şi echitabile care tratează după acelaşi standard statul şi individul. Acţiunile din ultimii ani ale procurorilor în combaterea marii corupţii, a abuzului în folosirea fondurilor publice şi a nesocotirii principiilor de atribuire a serviciilor de achiziţii publice se înscriu în această direcţie", a declarat Lazăr.

Potrivit acestuia, Ministerul Public a urmărit să coopereze loial şi în cadrul legal cu celelalte puteri, el subliniind intervenţia Curţii Constituţionale care a fost chemată şi în 2017 să soluţioneze conflicte de natură constituţională între alte autorităţi publice şi Ministerul Public. Prin urmare, s-a realizat consacrarea pe cale jurisprudenţială a principiului cooperării loiale şi respectului reciproc între puteri în lumina dispoziţiilor art.1 alin.5 din Constituţie. În context, menţionăm cu titlu de exemplu decizia Curţii Constituţionale nr.611 din 3 octombrie 2017, care a consfinţit că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a acţionat în limitele Constituţiei şi legilor interne atunci când a apreciat că nu există cadru legal care să impună transmiterea către o comisie de anchetă parlamentară a unor dosare penale, indiferent de stadiul acestora.

Prezentarea bilanţului are loc la Cercul Militar Naţional, în prezenţa preşedintelui Iohannis, de la eveniment lipsind ministrul Justiţiei.

La prezentarea bilanţului Ministerului Public participă şi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, precum şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Camelia Marcu şi şeful Poliţiei Române Cătălin Ioniţă. De asemenea, mai sunt prezenţi diplomaţi străini şi alţi reprezentanţi ai CSM, DNA şi ai Ministerului Public. La eveniment nu este prezent niciun membru al Guvernului.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.