Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au decis, luni, menţinerea controlului judiciar în cazul arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, cercetat de DNA pentru luare de mită şi folosirea cu rea-credinţă de documente false. Totodată, judecătorii au înlăturat ca temei al măsurii preventive infracţiunea de luare de mită, decizia instanţei fiind definitivă.
Curtea de Apel Constanţa a decis ca arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, să fie cercetat în continuare sub control judiciar în dosarul în care este anchetat de DNA, dar a înlăturat ca temei al acestei măsuri infracţiunea de luare mită, apreciind că nu există indicii, au anunţat reprezentanţii instanţei. Decizia este definitivă.
IPS Teodosie s-a prezentat, luni, la Curtea de Apel Constanţa unde s-a judecat cererea sa de revocare a controlului judiciar în dosarul în care este cercetat pentru pentru luare de mită şi folosirea cu rea-credinţă de documente false
La ieşire din sala de judecată, arhiepiscopul Tomisului a declarat că şi-a susţinut nevinovăţia în faţa instanţei şi a afirmat că pe el, personal, nu îl afectează că este acuzat pe nedrept, dar că Biserica are de suferit.
”Am avut ocazia să susţin nevinovăţia pentru că cele incriminate nu există. Atât am de spus. Şi am întrebat cui foloseşte să umilească Biserica. Pe mine, personal, nu mă afectează că sunt acuzat pe nedrept, dar afectează Biserica, pentru că reprezint Biserica. Probele se vor dovedi că, de fapt, nu s-au găsit”, a declarat IPS Teodosie.
Avocatul Arhiepiscopului Tomisului, Maria Vasii, a afirmat că acuzaţiile aduse acestuia nu sunt fondate pe dovezi şi că, în opinia sa, şi procurorii vor ajunge la aceeaşi concluzie.
”Se vorbeşte că arhiepiscopul Tomisului a încasat anumite subvenţii de la APIA pentru acea cultură de vie de la Nazarcea. V-aş ruga să aveţi în vedere că discutăm nu de 350 de hectare, atât este întreaga suprafaţă, ce cuprinde şi suprafeţele arabile sau păşune, discutăm de aproximativ 117 hectare de vie. Nu numai că fondurile de la APIA nu au ajuns, ci Arhiepiscopia a alocat fonduri foarte importante pentru susţinerea acestei culturi, sigur că erau neîndestulătoare”, a afirmat Maria Vasii.
Vasii susţine că subvenţiile de la APIA au fost folosite în scopul în care au fost luate şi că nu IPS Teodosie s-a ocupat de vie, ci avea un departament în acest sens.
”Dacă Parchetul era interesat să afle adevărul, ar fi observat centralizatoarele care arătau circuitul banilor, ar fi observat că toate aceste subvenţii au fost folosite în scopul în care au fost luate. Aceste subvenţii se dădeau pe suprafaţă, aşa se numesc, nu pe cultură. Nici măcar procurorii nu îl acuză pe înaltul prelat că a falsificat documentele privind suprafeţele, iar APIA dădea aceste subvenţii pe suprafaţă. (...) Credeţi că înaltul prelat se ocupa de vie? Nu. Avea un departament care era desemnat în a aplica corect legea. Nu are niciun document semnat de înaltul prelat, cu toate acestea, dânsul este acuzat de această fraudă”, a spus avocatul.
Referitor la cealaltă acuzaţie a procurorilor în cazul arhiepiscopului Tomisului, luare de mită, Maria Vasii a spus că există la dosar interceptări care arată că arhiepiscopul refuză să primească plicul cu bani.
”Această penibilă faptă de corupţie, 500 de euro. Discutăm cu toţii dacă înaltul prelat, care aparţine unei biserici autocefale, separate de ierarhia de stat, poate avea calitatea de funcţionar public, ca să răspundă pentru luare de mită. La dosar sunt interceptări care arată refuzul vehement pe care dânsul îl adresează celui care întinde plicul cu cei 500 de euro. Nici nu vede câţi sunt acolo, doar refuză vehement. (...) Avem dreptul să spunem că acuzaţia este nefondată”, a mai declarat Vasii, care a precizat că de la instanţă va merge la DNA pentru a depune documente care dovedesc nevinovăţia arhiepiscopului.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus luare măsurii preventive în cazul arhiepiscopului Tomisului în data de 17 octombrie, în dosarul în care acesta este cercetat pentru luare de mită şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de Stere Beca, Bogdan-Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Ciprian-Ioan Cojocaru, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, dar şi faţă de Aurelian Ştefan, pentru tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
În perioada 2010 – 2016, Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalţi inculpaţi, a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) pentru a primi fonduri europene.
”În declaraţiile prezentate la APIA, inculpaţii au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă «vii pe rod cu struguri pentru vin»/«vii pe rod cu struguri nobili pentru vin», în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi”, arată DNA.
Potrivit procurorilor, ”un alt aspect fals prezent în cuprinsul declaraţiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) şi cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor, reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei şi pentru activitatea agricolă pe care o desfăşoară”.
Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plăţile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei).
DNA mai arată că, în primăvara anului 2016, IPS Teodosie a primit 500 de euro de la o persoană, pentru a dispune ”ca persoana în cauză să primească remuneraţie legală pentru activitatea pe care o desfăşura într-o parohie”.
IPS Teodosie a fost audiat, luni, 17 octombrie, timp de aproape două ore, la sediul DNA Constanţa. El nu a făcut declaraţii jurnaliştilor nici la intrarea, nici la ieşirea de la DNA.
Arhiepiscopul Tomisului a mai fost anchetat de procurorii anticorupţie pentru luare de mită, fiind suspectat că a primit 850 de euro de la o persoană pentru a o ajuta să se înscrie la Facultatea de Teologie a Universităţii ”Ovidius”, IPS Teodosie fiind decanul acelei facultăţi. În acest dosar, în urmă cu doi ani, arhiepiscopul Tomisului a fost scos de sub urmărire penală, el precizând atunci că nu a fost găsită nicio probă împotriva sa.
De asemenea, în vara acestui an, IPS Teodosie a fost citat la DNA, pentru a fi audiat ca martor în dosarul privind cărţile scrise în penitenciar, pe motiv că el a girat cartea "Muntele Athos, patria ortodoxiei", scrisă de Gigi Becali.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
