Instanţe de judecată din teritoriu anunţă că nu sunt de acord cu noua formă a actului normativ propus de Guvern prin care se schimbă condiţiile de pensionare în cazul magistraţilor. În unele cazuri, judecătorii argumentează că „în nicio altă familie ocupaţională cu regim special pensia nu este plafonată la 70% din net, nivel specific, în mod normal, prestaţiilor contributive obişnuite” invocând că se „încalcă principiul constituţional al egalităţii în faţa legii”.
Adunările Generale ale mai multor instanţe de judecată din ţară, întrunite luni şi marţi pentru a adopta un punct de vedere referitor la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu anunţă că nu sunt de acord cu proiectul propus de Guvern.
În vreme ce unele instanţe anunţă, fără argumente, că resping proiectul propus de Executiv, altele explică pe larg să plafonarea pensiilor magistraţilor la 70% din ultimul salariu net i-ar aşeza pe judecători şi procurori sub nivelul altor beneficiari de pensii de serviciu.
Tribunalul Alba, instanţă care consideră că „se impune acordarea avizului nefavorabil” legii propuse de Guvern invocă faptul că judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit ”cu valoare de principiu general” că „pensia de serviciu este un instrument de asigurare a securităţii financiare a corpului profesional din justiţie; cuantumul pensiei trebuie să fie cât mai apropiat de veniturile avute în activitate; această apropiere este o garanţie constituţională derivată din independenţa justiţiei”.
Instanţa argumentează pe larg propunerea privind emiterea unui aviz negativ, arătând că „plafonarea la 70% coboară pensia personalului din cadrul sistemului judiciar sub nivelul altor sisteme speciale”.
„Situaţia devine cu atât mai gravă cu cât în sistemul militar, cuantumul pensiei de serviciu este între 85% şi 100% din baza de calcul, fără plafonare la net; în sistemele de ordine publică, nivelurile sunt similare, iar plafonările nu coboară niciodată sub 80%; în nicio altă familie ocupaţională cu regim special pensia nu este plafonată la 70% din net, nivel specific, în mod normal, prestaţiilor contributive obişnuite. Aşadar, personalul din cadrul sistemului judiciar ar deveni singura categorie de personal cu statut special din sectorul public al cărei regim de pensionare este mai puţin avantajos decât al militarilor, mai slab decât al poliţiştilor, sub nivelul altor sisteme speciale, şi apropiat de pensiile care derivă exclusiv din contributivitate. Această diferenţă de tratament nu este justificată, este distructivă pentru coerenţa regimului juridic şi încalcă principiul constituţional al egalităţii în faţa legii (art. 16)”, se arată intr-o informare a instanţei.
Judecătorii din Alba consideră că prin proiectul propus de Guvern sunt vizate exclusiv pensiile de serviciu din domeniul justiţiei, „cu toate că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu şi speciale, din care numai 5.600 sunt magistraţi”.
„Deci, Executivul are în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, ale magistraţilor, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în dispreţul standardelor europene. De asemenea, pensiile magistraţilor reprezintă doar 0,1% din totalul pensiilor care se plătesc lunar. Este evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obţinută din 2,64% sau din 0,1%”, argumentează Tribunalul Alba.
Judecătorii din Alba nu sunt de acord nici cu creşterea etapizată a vârstei de pensionare, susţinând că „nici pentru cei mai mulţi dintre judecătorii şi procurorii care fac parte din generaţiile vizate formal de norma tranzitorie, etapizarea nu este una reală, ci doar proclamată, vârsta de pensionare crescând ex abrupto cu o perioadă considerabilă, pentru unele persoane cu peste 10, 11 sau chiar 12 ani”.
În vreme ce Tribunalul Alba aduce astfel de argumente, Adunările generale ale altor instanţe s-au limitat la a transmite că nu sunt de acord cu noile propuneri ale Guvernului.
„Tribunalul Vâlcea, întrunit marţi, 25 noiembrie 2025, informează că solicită Consiliului Superior al Magistraturii avizarea negativă a actului normativ propus de Guvern, în timp ce Tribunalul Prahova anunţă, marţi, că adunarea Generală a decis, cu majoritatea voturilor magistraţilor prezenţi, respingerea proiectului de lege transmis de Guvern către Consiliul Superior al Magistraturii.
Adunarea Generală a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a dat aviz negativ pentru proiectul Guvernului privind modificarea pensiilor magistraţilor, solicitând CSM să emită, la rândul său, aviz negativ.
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, coiniţiat de Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei, a fost publicat, săptămâna trecută, în procedură de transparenţă decizională.
Şi judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au adoptat, în majoritate, un punct de vedere prin care resping propunerea legislativă a Guvernului legată de modificarea pensiilor magistraţilor.
Marţi, lidrii coaliţiei discută pe tema legii privind reforma pensiilor magistraţilor, Guvernul dorind să îşi angajeze răspunderea, în Parlament, la finalul acestei săptămâni, dacă primeşte avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Premierul Ilie Bolojan afirma că există premise bune ca Guvernul să primească un aviz mult mai repede, de la CSM, pe proiectul pensiilor magistraţilor, astfel că Guvernul îşi propunea ca săptămâna aceasta, joi, în şedinţa de guvern, sau vineri cel târziu, să declanşeze procedura de angajare a răspunderii, în Parlament.
Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă.
Totodată, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.
În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieşirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat că a trimis către instanţe şi parchete proiectul legii privind pensiile magistraţilor, adunările generale ale acestora urmând să fie convocate în 24 şi 25 noiembrie. După ce se va face centralizarea punctelor de vedere ale magistraţilor, Plenul CSM se va întruni pentru a da avizul instituţional.
România trebuie să rezolve, până în 28 noiembrie, chestiunea pensiilor magistraţilor, care este, potrivit oficialilor români, jalon de îndeplinit în PNRR, care poate costa pierderea a 231 de milioane de euro.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
