Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită, în urma deciziei Curţii Constituţionale, o intervenţie cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispoziţiilor Codului de procedură penală cu cele ale Constituţiei. "Noua soluţie legislativă ce va fi elaborată trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor implicate în procedurile judiciare, conform deciziei Curţii Constituţionale, dar, în acelaşi timp, este necesar să fie una realistă şi să ia în considerare situaţia actuală a sistemului judiciar - în special supraîncărcarea şi deficitul de resurse cu care acesta continuă să se confrunte de o lungă perioadă", arată ÎCCJ.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ia act de împrejurarea că, în şedinţa din 7 aprilie 2021, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.400 alin.(1), art.405 alin.(3) şi art.406 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Jurisdicţia constituţională a reţinut, în esenţă, că «este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi drept, la data pronunţării», invalidând astfel soluţia legislativă actuală, care prevede motivarea hotărârii judecătoreşti în termen de 30 de zile de la pronunţare (termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile în condiţiile Legii nr.304/2004)", se arată într-un comunicat de presă semnat de preşedintele ICCJ, judecătorul Corina Alina Corbu.
 
Aceasta arată că deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial.
 
"În consecinţă, din perspectiva bunei desfăşurări a activităţii instanţei supreme, cât şi a tuturor instanţelor judecătoreşti – având în vedere numărul mare de cauze penale aflate pe rol, importanţa socială esenţială a procesului penal, prin care se apără ordinea de drept şi este protejată viaţa, integritatea fizică şi psihică, libertatea şi celelalte drepturi ale cetăţenilor şi chiar funcţionarea statului de drept, luând în considerare implicaţiile negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale (în condiţiile unui potenţial «vid» legislativ), inclusiv sub aspectul termenelor de prescripţie a răspunderii penale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită ferm o intervenţie cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispoziţiilor Codului de procedură penală cu dispoziţiile Constituţiei", adaugă şefa ICCJ.
 
Conform sursei citate, celeritatea intervenţiei Legiuitorului este cu atât mai necesară cu cât, începând cu momentul publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, dispoziţiile legale menţionate vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, îşi vor înceta definitiv efectele juridice, în condiţiile art.147 alin.(1) din Constituţie.
 
"Din perspectiva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, noua soluţie legislativă ce va fi elaborată trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor implicate în procedurile judiciare, conform deciziei Curţii Constituţionale, dar, în acelaşi timp, este necesar să fie una realistă şi să ia în considerare situaţia actuală a sistemului judiciar – în special supraîncărcarea şi deficitul de resurse cu care acesta continuă să se confrunte de o lungă perioadă", subliniază ICCJ.
 
În comunicat se mai arată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă întreaga disponibilitatea pentru a-şi pune la dispoziţie expertiza în procesul de dezbatere şi elaborare a unei soluţii legislative adecvate, care să permită un progres real, efectiv, sub aspectul apărării drepturilor cetăţenilor şi, în egală măsură, a desfăşurării în condiţii de celeritate şi de calitate a procesului penal, în vederea asigurării bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public.
 
Curtea Constituţională a admis, miercuri, cu majoritate de voturi o excepţie de neconstituţionalitate şi a decis că anumite prevederi din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Astfel, hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării. Dacă aceasta este redactată ulterior soluţiei pronunţate acest lucru lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie şi aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil, argumentează judecătorii CCR.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.