Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, joi, că este admisibilă solicitarea de revizuire a sentinţei formulată de Remus Truică, omul de afaceri condamnat la şapte ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. ICCJ arată că decizia are la bază ”identificarea unor fapte şi împrejurări noi, care nu au fost cunoscute sau analizate de instanţele anterioare, elemente care pot schimba perspectiva asupra cauzei”, şi trimite dosarul la Curtea de Apel Ploieşti pentru a soluţiona pe fond cererea de revizuire.
”Admite apelul formulat de revizuentul Truică Remus împotriva sentinţei penale nr. 54 din 30 mai 2025, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 31/64/2025. Desfiinţează sentinţa penală atacată şi, în rejudecare: În baza art. 459 C.pr.pen. raportat la art. 453 alin. 1 lit. a) C.pr.pen., admite în principiu cererea de revizuire formulată de revizuentul Truică Remus împotriva sentinţei penale nr. 39 din 27 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. 345/64/2016, definitivă prin decizia nr. 382/A/17.12.2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală şi trimite cauza la Curtea de Apel Ploieşti în vederea soluţionării pe fond a cererii de revizuire”, se arată în minuta instanţei.
Decizia este definitivă.
”În cauza sus-menţionată, instanţa supremă a fost învestită cu apelul împotriva hotărârii pronunţată de Curtea de apel Ploieşti prin care fusese respinsă cererea de revizuire, ca inadmisibilă. Cererea a fost întemeiată pe cazul de revizuire de la art. 453 alin. (1) lit. a) «s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză»”, au precizat reprezentanţii ICCJ.
Ei au explicat că admiterea acestei cereri a avut la bază apariţia unor noi fapte care nu au fost cunoscute de instanţele anterioare.
”Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a admite în principiu cererea de revizuire are la bază identificarea unor fapte şi împrejurări noi, care nu au fost cunoscute sau analizate de instanţele anterioare, elemente care pot schimba perspectiva asupra cauzei, oferind posibilitatea de a reevalua probele şi circumstanţele în care a fost pronunţată condamnarea. Menţionăm că această procedură nu echivalează cu soluţionarea definitivă a cauzei”, au transmis reprezentanţii ICCJ.
Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat, în decembrie 2020, la şapte ani de închisoare. În acelaşi dosar, israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, iar Prinţul Paul – trei ani şi patru luni.
Remus Truică a fost acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar prinţul Paul a fost acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006-2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), ”în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul Philippe Al României”.
Procurorii DNA arătau că prinţul Paul i-a promis lui Truică şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50 la sută şi 80 la sută, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
