Recomandarea privind riscurile de slăbire a statutului procurorilor, în special a independenţei lor, nu a fost implementată, afirmă GRECO în Raportul de follow-up referitor la Raportul ad hoc privind România, făcut public marţi, care arată că puterea crescută a executivului în ceea ce priveşte numirile şi eliberările din funcţie ale procurorilor şi rolul redus al Preşedintelui României, în detrimentul principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, reprezintă o potenţială ameninţare la adresa independenţei operaţionale a procurorilor şi poate împiedica lupta eficientă împotriva corupţiei în România
În Raportul său ad hoc, GRECO a recomandat ”să se asigure că independenţa parchetului este - în cea mai mare măsură posibilă - garantată prin lege, şi să se evalueze impactul modificărilor propuse asupra viitoarei independenţe operaţionale a procurorilor, astfel încât, dacă este necesar, să fie adoptate garanţii suplimentare pentru a proteja împotriva intervenţiilor”.
GRECO reaminteşte că această recomandare a fost adoptată având în vedere faptul că modificările intenţionate privind poziţia organelor de urmărire penală faţă de executiv (Ministrul Justiţiei) ar avea un efect de slăbire asupra independenţei procurorilor şi ar constitui o regresie a garanţiilor legale ale unei astfel de independenţe, limitând-o doar la adoptarea soluţiilor. Mai mult decât atât, corelate cu lărgirea posibilităţilor procurorilor ierarhic superiori de a infirma deciziile luate de procurori, nu numai atunci când sunt ilegale, ci şi atunci când sunt neîntemeiate, astfel de amendamente riscau să reducă şi mai mult independenţa operaţională a procurorilor, consideră GRECO.
”Chiar dacă autorităţile arată că amendamentele nu au ca scop limitarea independenţei procurorilor, prevederile modificate ale Legii nr. 303/2004 reduc efectiv întinderea garanţiilor legale ale independenţei procurorilor, comparativ cu cele prevăzute de textul anterior al acestei legi. În opinia GRECO, amendamentele adoptate şi jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale,20 văzute într-un context mai larg al puterii crescute a executivului în ceea ce priveşte numirile şi eliberările din funcţie ale procurorilor şi rolul redus al Preşedintelui României, în detrimentul principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, reprezintă o potenţială ameninţare la adresa independenţei operaţionale a procurorilor şi poate împiedica lupta eficientă împotriva corupţiei în România”, se arastă în raport.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
