Procurorul DNA a cerut miercuri Tribunalului Bucureşti să trimită la instanţa supremă partea din contestaţia la executare a lui Liviu Dragnea referitoare la semnatarii motivării condamnării din dosarul "Referendumul”, judecătorul urmând să stabilească dacă admite această cerere.
Magistratul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a arătat că solicitarea de trimitere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este doar pentru partea din dosar referitoare la semnatarii motivării, iar contestaţia la executare formulată de Liviu Dragnea să se judece în continuare la Tribunalul Bucureşti.
Avocatul lui Dragnea a spus că oricum era motiv de amânare a judecării contestaţiei la executare, deoarece până miercuri nu a ajuns la Tribunalul Bucureşti hotărârea definitivă din dosarul „Referendumul” dată de Completul de cinci judecători de la instanţa suprema.
Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a rămas în pronuntare pe cererea DNA.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat marţi că, din ce a înţeles, în dosarul "Referendumul” a primit pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare pentru "exemplificare”, afirmând că nu este corect ca oamenii să fie condamnaţi pentru exemplu, situaţii care aduc aminte de "nişte vremuri triste”.
Preşedintele PSD a adăugat că are dreptul să conteste decizia din dosarul "Referendumul” atât timp cât hotărârea nu este completă.
"O să mă uit cu atenţie cine a semnat motivarea respectivă, să vedem dacă avea dreptul să semneze, pentru că eu cred că, totuşi, de la această clădire (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, n.r.) se aşteaptă ca legea să fie respectată la rigoare”, a precizat Dragnea.
În 22 aprilie 2016, preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare.
Potrivit rechizitoriului din dosarul "Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, "a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
Completul de cinci judecători care a dat decizia definitivă în dosarul "Referendumul” a redactat recent motivarea, arătând că pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare aplicată lui Liviu Dragnea este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului.
Judecătorii au apreciat că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă "pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare".
Din Completul de cinci judecători a făcut parte şi Livia Stanciu, care la momentul condamnării din dosarul “Referendumul” era preşedintele instanţei supreme.
Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactării motivării deciziei la instanţa supremă, pentru că s-a pensionat la jumătatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecător la Curtea Constituţională.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
