Procurorii anticorupţie au finalizat cu trimitere în judecată 109 dosare penale şi au obţinut două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, în urma celor 1.156 de acţiuni de control ale Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF), din perioada 2007-2013, care au vizat proiecte în valoare de peste două miliarde de euro, în vreme ce alte 305 dosare se află în continuare în lucru la DNA, potrivit unei statistici anunţate, miercuri, de DLAF. Valoarea impactului financiar estimat în cazul neregulilor şi posibilelor fraude descoperite a fost de peste 230 de milioane de euro, precizează DLAF.
Între 2007 şi 2013 au existat 1.156 de acţiuni de control pentru exerciţiul financiar al acestei perioade, dintre care 813 au fost finalizate, în vreme ce 343 se află încă în lucru, potrivit unui raport al DLAF.
Dintre cele 813 acţiuni de control finalizate, în cazul a 529 s-au găsit suspiciuni de fraudă, în 29 de cazuri s-au constatat nereguli, în 244 de cazuri nu s-au confirmat sesizările, iar 13 lucrări au fost clasate.
Pentru cele 529 de acţiuni de control finalizate cu suspiciune de fraudă, procurorii DNA au întocmit 109 rechizitorii şi au trimis dosarele în judecată. Anchetatorii au încheiat şi două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Alte 305 dosare se află în continuare în lucru la DNA.
Potrivit aceleiaşi statistici, au fost efectuate 552 de acţiuni de control privind fonduri agricole dintre care 318 la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR) şi 234 la Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).
De asemenea, au existat 592 de controale privind fondurile structurale, dintre care 267 la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), 219 la Fondul Social European (FSE), 49 la Education, Audiovisual, and Culture Executive Agency (EACEA), 39 la Fondul de Coeziune (FC) şi 18 la Fondul European pentru Pescuit (FEP). Alte 12 acţiuni de control vizează Grantul UE.
Fiecare dintre cele 1.156 de acţiuni de control a avut la bază câte o sesizare, 360 dintre sesizări provenind de la DNA, 553 de la autorităţi de gestionare, 102 din oficiu, 46 de la persoane fizice şi juridice, 37 de la Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi, 22 de la OLAF, 13 de la Corpul de Control al Primului Ministru, trei de la DIICOT şi 20 de la alte instituţii.
DLAF arată în documentul citat că valoarea totală a celor 1.156 de proiecte controlate pentru exerciţiul financiar 2007-2013 este de peste două miliarde de euro, iar dintre cei 1.156 de beneficiari ai acestor proiecte 131 sunt persoane fizice, 322 persoane juridice, respectiv societăţi comerciale, iar 182 sunt Unităţi Administrativ-Teritoriale.
Valoarea impactului financiar estimat în cazul neregulilor şi posibilelor fraude descoperite a fost de 231.780.379,38 euro, potrivit documentelor DLAF.
Magistratul DNA Cătălin Vartic, actualul şef al DLAF, a arătat, miercuri, că, în timp, colaborarea dintre OLAF şi DLAF a reprezentat un pilon strategic la care se poate adăuga cel de-al doilea pilon strategic, reprezentat de colaboaraea cu DNA-ul.
Şeful DLAF a precizat că instituţia pe care o conduce se află aproape de finalul procedural al unui parcurs de absorbţie, efectuându-se bilanţul exerciţiului financiar al perioadei 2007-2013. El a spus că urmează să fie făcută şi strategia pentru perioada 2014-2020.
Vartic a mai arătat că DLAF a lansat o nouă strategie naţională de luptă antifraudă, prin care se încearcă crearea unui liant de comunicare cu toţi actorii din această piaţă.
La rândul său, şeful OLAF, Giovanni Kessler, a arătat că se află două zile la Bucureşti pentru întâlniri cu autorităţile române şi pentru efectuarea unor activităţi de teren.
El a precizat că DLAF reprezintă partenerul principal pentru activităţile curente ale OLAF în România şi reprezeintă un model de succes în strategia antifraudă.
Kesller a mai spus că în timpul întâlnirii cu şeful DLAF s-a reconfirmat faptul că toate autorităţile şi actorii relevanţi din România lucrează împreună.
”Anticorupţia, antifrauda, nu reprezintă un atribut doar al procurorilor, doar al judecătorilor, sunt părţi necesare ale unei strategii împotriva fraudelor, o strategie ce urmăreşte să schimbe lucruri, o situaţie ce nu este pozitivă în România, dar nici în alte ţări, iar de vreme ce toţi ţintim să creăm o societate mai bună, lipsită de corupţie şi fraudă, nu e o sarcină uşoară, este o sarcină posibilă şi poate fi făcută printr-un efort comun”, a arătat şeful OLAF.
El a mai spus că buna administrare este o parte importantă a luptei antifraudă.
”Avem nevoie de o strategie integrată, cu acţiuni integrate. Buna administrare este o parte importantă a luptei antifraudă şi anticorupţie, la fel ca şi un bun control, o bună capacitate de investigare şi o bună capacitate de sancţionare. Pentru aceasta trebuie implicaţi în mod egal investigatorii, funcţionarii, judecătorii, judiciariştii, juriştii, DLAF. Fără vreuna dintre aceste componente există multe investigaţii sau condamnări, dar nu este de ajuns”, a mai spus acesta.
Kessler a adăugat că responsabilitatea nu este doar a structurilor specializate, ci şi a societăţii civile, a cetăţenilor şi a antreprenorilor.
”Toate ceate componente au partea lor de responsabilitate şi trebuie să colaboreze în cadrul strategiei”, a spus Kessler, care a arătat că speră ca eforturile şi rezultatele dobândite până acum să continue şi pe viitor.
El a mai arătat că strategia de luptă antifraudă trebuie să funcţioneze la nivel naţional, dar şi european, deoarece toate statele au de pierdut. Nu există fraudă doar în România, sau doar în Germania sau Italia, a mai spus Kessler, care a arătat că există din ce în ce mai multe persoane care fraudează o piaţă unică europeană.
”Dacă vrem să combatem frauda din ce în ce mai agresivă şi mai dificil de depistat trebuie să colaborăm cât mai strâns, deoarece ea a căpătat valenţe transnaţionale. Ne-am înţeles foarte bine cu românii şi sperăm să continuăm pe aceeaşi linie”, a încheiat Kessler.
Şeful DLAF, Cătălin Vartic, a precizat că această strategie reprezintă o mână întinsă tuturor actorilor din piaţă.
”Toţi trebuie să înţelegem că nu se poate face absorbţie în afara principiului legalităţii, că pentru o absorbţie bună ne trebuie o schimbare de mentalitate, trebuie ca beneficiarii publici să fie mai transparenţi, mai inteligenţi şi mai apropiaţi de comunităţi, şi nu în ultimul rând să aibă unităţi de implementare a proiectelor foarte bine pregătite atât pe partea de anticorupţie, cât şi pe partea de cunoaştere a legislaţiei. Cu toate aceste elemente, vom învăţa cu toţii că «Toleranţă zero fraudei şi corupţiei» nu este un slogan nesănătos, lucrurile sunt sub control”, a spus Vartic.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
