Mihai Dima, directorul general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune, a susţinut, joi, că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, Direcţia a primit noi responsabilităţi în condiţiile în care instituţia nu are resursele necesare pentru a funcţiona la nivel optim.
Mihai Dima a arătat că “în 2014, noul Cod Penal a extins semnificativ atribuţiile serviciului de probaţiune, iar asta este un mare pas înainte. Aceste atribuţii, însă, au venit şi cu o responsabilitate foarte mare şi o solicitare mult mai mare. Îngrijorarea a fost că resursele alocate serviciului de probaţiune au întârziat să apară. Ne lipseşte cea mai importantă resursă: resursă umană”.
Dima a mai precizat, în cadrul unei dezbateri privind condiţiile din penitenciare, că sprjinul Ministerului Justiţiei nu este suficient pentru a gestiona un proces foarte dificil: “Acela de a determina schimbarea în oameni care au săvârşit infracţiuni. Din datele statistice, din rata de recidivă pe care noi o înregistrăm, am constatat că ne facem treaba foarte bine".
În aprilie 2016, aproximativ 100 de consilieri de probaţiune au protestat în faţa Ministerului Justiţiei faţă de insuficienţa personalului raportat la numărul mare de condamnaţi, a faptului că nu există sedii în care să îşi desfăşoare activitate,a iar consilierii de probaţiune nu beneficiază de vreo formă de protecţie atunci când lucrează cu persoane condamnate pentru că au comis infracţiuni.
Ei au cerut atunci să se facă urgent angajări în sistemul de probaţiune, să aibă aceleaşi drepturi ca ceilalţi angajaţi ai Ministerului Justiţiei, să aibă sedii suficiente şi să beneficieze de protecţie din partea Jandarmeriei deoarece munca lor este periculoasă.
Protestatarii arătau că, în România, există doar 330 de practicieni în domeniul probaţiunii în condiţiile în care sunt 47.000 infractori condamnaţi aflaţi în diverse forme de supraveghere. Calculul arată că, în medie, fiecare consilier de probaţiune are în supraveghere 142 de persoane cărora le stabileşte programul de reabilitare, orele de muncă în folosul comunităţii şi verifică dacă un delincvent se reabilitează sau nu.
Sistemul de probaţiune a luat fiinţă odată cu noile coduri, penal şi de procedură penală, ca o alternativă la pedeapsa cu închisoarea. Astfel, unele infracţiuni din Codul Penal pot fi pedepsite cu munca în folosul comunităţii sau participarea la programe de reabilitare, activităţi monitorizate de consilierii de probaţiune care întocmesc referate de evaluare.
Dezbaterea organizată joi de Ministerul Justiţiei, cu tema “Măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi reducerea sustenabilă a supraaglomerării”, a fost ultima din seria întâlnirilor regionale ce şi-au propus informarea şi consultarea publicului cu privire la situaţia sistemului penitenciar din România.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
