Curtea de Apel Bucureşti a reacţionat, miercuri, după investigaţia Recorder şi a transmis că ”afirmaţiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate şi contrazise de documente oficiale şi de proceduri legale clare”. ”Independenţa justiţiei nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale şi nici într-un instrument de intimidare instituţională”, au transmis reprezentanţii instanţei, anunţând că vor cere verificarea tuturor aspectelor din materialul jurnalistic.
”Justiţia nu poate fi apărată prin minciună, iar independenţa ei nu poate fi invocată de cei care o subminează. Afirmaţiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate şi contrazise de documente oficiale şi de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului”, arată, miercuri, Curtea de Apel Bucureşti, într-un comunicat de presă.
Potrivit reprezentanţilor instanţei, mai grav, ”acuzaţiile lansate ignoră incompatibilităţi fundamentale reglementate expres de lege şi ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul şi finalitatea demersului public declanşat”.
”Independenţa justiţiei nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale şi nici într-un instrument de intimidare instituţională. Justiţia nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public”, se mai arată în comunicat.
Potrivit reprezentanţilor instanţei, orice verificare trebuie făcută de instituţiile abilitate, pe bază de probe şi proceduri, nu prin presiune mediatică şi naraţiuni manipulative.
”Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept”, arată oficialii Curţii de Apel Bucureşti.
Potrivit acestora, cazul judecătorului ”nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare şi despre folosirea spaţiului public pentru a pune presiune pe instituţii”.
”Justiţia nu se apără prin insinuări şi nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr şi proceduri legale”, se mai arată în comunicat.
Potrivit documentului citat, pe tot parcursul interviului, ”contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăţi de informaţii şi le refoloseşte într-o cheie acuzatoare”.
”Dosarul penal la care judecătorul face referire este clarificat prin hotărâre judecătorească definitivă. Inculpatul fusese trimis în judecată pentru trafic de influenţă pretins comis în timp ce exercita funcţia de consilier la Curtea de Conturi”, arată reprezentanţii instituţiei citate.
Potrivit acestora, rechizitoriul reţinea în mod explicit legătura dintre faptă şi funcţia publică.
”Curtea de apel a judecat contestaţia la soluţia pronunţată de Tribunalul Giurgiu care a fost iniţial sesizat şi a soluţionat camera preliminară. În contestaţia ulterioară, completul din care au făcut parte şi judecătorul Beşu a intrat în divergenţă privind competenţa. În urma soluţionării contestaţiei, a fost admisă contestaţia şi competenţa soluţionării cauzei pe fond a fost stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) litera d) Cod proc. pen., dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de fond”, se mai arată îăn comunicat.
Prin urmare, potrivit documentului citat, competenţa aparţinea Curţii de Apel Bucureşti încă de la început.
În ceea ce priveşte faptul că se augmentează durata soluţionării cauzei, cu potenţiala incidenţă a prescripţiei, Curtea de Apel Bucureşti se referă la două aspecte:
- judecarea cauzei, în continuare, în prim grad de jurisdicţie la tribunal, conform opiniei pe care o exhibă mediatic, ar fi putut atrage constatarea nulităţii absolute în calea de atac a apelului, indiferent de cine ar fi fost exercitată, cu consecinţa trimiterii cauzei din apel la instanţa competentă pentru reluarea întregii judecăţi şi cu o concretizare substanţială a riscului incidenţei prescripţiei răspunderii penale.
Urmare a soluţiei pronunţate în cauză, cauza va fi judecată în prim grad de Curtea de Apel Bucureşti, iar o eventuală schimbare de încadrare ulterioară, care ar atrage competenţa tribunalului, instanţă inferioară ierarhic, nu afectează competenţa Curţii de Apel Bucureşti, instanţă superioară ierarhic, de a soluţiona cauza.
Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituţiilor procesual penale incidente conduce la concluzia conform căreia soluţia Curţii de Apel Bucureşti, în calea de atac a contestaţiei, este una care nu expune soluţionarea cauzei la riscul prescripţiei, ci îl evită;
- încălcarea dispoziţiilor legale care atrage sancţiunea nulităţii absolute nu poate fi justificată de „riscul prescripţiei răspunderii penale”, sub sancţiunea adoptării de către judecător a unei conduite ilicite.
”A veni printr-un interviu şi a combate o decizie definitivă, ridică o întrebare care nu poate fi evitată: mai vorbim de o eroare profesională elementară sau de o direcţie urmărită cu o consecvenţă suspectă?”, se mai aratră în comunicatul de pres.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti se referă la îngrijorarea exprimată în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, care ar fi fost 5 ani ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI”.
”Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraţilor prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informaţii (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică”, se mai arată în comunicatul de presă.
Potrivit oficialilor CAB, este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind:
- în ce calitate a acţionat în diverse perioade ale carierei sale,
- care au fost atribuţiile reale,
- ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituţii ale statului,
- dacă mai există astfel de raporturi în prezent,
- şi, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său şi poziţia actuală.
”Aceasta nu este o acuzaţie, ci o cerinţă fundamentală de transparenţă într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcţie judiciară are obligaţia de a-şi clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculaţii sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influenţe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligaţia instituţională să analizăm, să verificăm şi să documentăm public un astfel de caz”, se mai arată în comunicatul de presă.
Magistraţii CAB consideră că este necesar ca fătră echivoc să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior şi cerinţele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informaţii, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător.
”Prin natura şi consecinţele sale, această situaţie generează o afectare majoră a bunei funcţionări a actului de justiţie. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecţia Judiciară, CSM, CSAT şi CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”, arată CAB în încheierea comunicatului de presă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
