Membrii Secţiei pentru procurori din cadrul CSM atenţionează că, prin exprimarea de către politicieni, formatori de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile a unor opinii sau aprecieri personale, referitoare la proceduri judiciare aflate în curs de desfăşurare pot fi generate deformări ale percepţiei publice privind înfăptuirea justiţiei cu consecinţe grave asupra încrederii cetăţenilor în justiţie.
Membrii CSM din secţia pentru procurori arată că "dreptul la informare a publicului şi dreptul la apărare sunt garantate prin lege şi, tocmai pentru a da consistenţa cerută de lege, face apel către toate persoanele implicate sau vizate de aceste activităţi, precum şi către instituţiile media şi reprezentanţii societăţii civile de a gestiona echilibrat şi raţional orice mesaj public".
În opinia acestora, dreptul la liberă exprimare este un drept constituţional a cărui îngrădire - mai ales dacă este în legătură cu informaţii de interes public - nu este permisă într-un stat democratic. Însă, "exprimarea în presă a unor opinii - fie şi rezultatul propriilor analize sau dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup - nu ţine loc de hotărâre judecătorească şi nu are voie, tot potrivit Constituţiei, să atenteze la demnitatea, viaţa privată şi imaginea persoanei", arată CSM.
Secţia pentru procurori a CSM mai susţine că discutarea "excesivă, apriorică şi într-un registru speculativ, în afara unui cadru procedural de către persoane de formaţie şi vocaţie variate sau având calitate de martor ori inculpat în alte proceduri judiciare aflate în derulare, dar în numele dreptului la liberă exprimare şi a interesului public - poate dăuna însuşi interesului public invocat şi societăţii ca deţinătoare a acestuia", mai arată CSM.
Magistraţii sunt de părere că încrederea cetăţeanului în justiţie se construieşte, iar responsabilitatea revine, în principal, statului prin instanţele judecătoreşti constituite potrivit legii. Substituirea acestora de către instituţiile mass-media poate crea aparenţa de răspuns la nevoia de adevăr şi dreptate socială, ca aşteptare individuală şi colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoţional, volatil sau manipulator, păgubos pe termen lung şi cu potenţial de perturbare a condiţiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiţie de către cei ţinuţi prin lege la aceasta.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin membrii săi aleşi, "îşi exprimă încrederea că, atât instituţiile media, cât mai ales formatorii de opinie, vectorii de imagine, politicienii şi diverşii specialişti în variate domenii pot da măsura maturităţii, răspunderii şi rolului lor social prin înţelegerea autentică a interesului public în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în România, prin încadrarea discursului public într-un registru ponderat şi fundamentat pe concluzii oficiale ale instituţiilor abilitate a se pronunţa asupra situaţiilor judiciare vizate de dezbaterea publică", mai susţin reprezentanţii procurorilor din CSM.
Sebastian Ghiţă a înregistrat, pe 27 septembrie, la Parchetul ICCJ un autodenunţ, în care a susţinut că, în 2012, a participat la falsificarea raportului în care se arăta că teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi nu este un plagiat, el susţinând că era un raport care a fost ”scris în Guvernul României”.
Sebastian Ghiţă declara, la ieşirea din Parchetul instanţei supreme, că a dat o declaraţie de martor şi a indicat persoanele care ar putea să certifice aspectele prezentate de el în autodenunţul privind lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, iar în perioada următoare va reveni pentru a aduce probe.
"Eu şi alţi demnitari am participat la falsificarea raportului. Am date şi informaţii pe care vreau să le aduc la cunoştinţă procurorilor de la Parchetul General. Am făcut acest lucru atunci pentru a o proteja pe Laura Codruţa Kovesi pentru că, în acel moment, cu toţii credeam că face bine României", a spus Sebastian Ghiţă, când a fost la PICCJ să depună autodenunţul.
Deputatul a mai susţinut că actualul procuror şef al DNA a ştiut, la vremea respectivă, de falsificarea raportului privind teza sa de doctorat.
El a precizat că persoanele alături de care a contribuit la falsificarea raportului au avut legătură cu Ministerul Educaţiei.
În autodenunţul său, adresat procurorului general, Sebastian Ghiţă susţine că are dovezi că nu s-a întrunit niciodată Comisia Tehnică a Consiliului Naţional de Etică în cazul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi.
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, susţine că nu a plagiat în teza de doctorat şi că lucrarea îi aparţine în totalitate, precizând că procurorii au obligaţia de a verifica autodenunţul lui Sebastian Ghiţă.
Ministerul Educaţiei spune că, dacă există suspiciuni cu privire la teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, pot fi trimise sesizări către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de către orice persoană fizică sau juridică, aşa cum prevede regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului, altfel sunt doar discuţii publice.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Mirabela Amarandei, a spus că CNATDCU nu se poate autosesiza, pentru că ar fi în conflict de interese. Ea a precizat că au existat decizii ale experţilor CNATDCU care au contrazis deciziile Consiliului Naţional de Etică (CNE) ori ale consiliilor de etică de la nivelul universităţilor.
Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susţinut, în mai 2002, că teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi este un plagiat. GIP a publicat mai multe pasaje din lucrări de specialitate care s-ar regăsi, fără citarea sursei, în lucrarea Codruţei Kovesi, care şi-a obţinut doctoratul în decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timişoara.
Experţii tehnici ai Consiliului Naţional de Etică (CNE) au stabilit în iulie 2012 că procurorul general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
