Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că Raportul OECD - Economic Surveys: Romania (martie 2026) identifică domenii în care România a făcut progrese importante, inclusiv în ceea ce priveşte justiţia şi integritatea publică. Astfel, raportul reţine că s-au făcut paşi concreţi pentru combaterea corupţiei. ”Concluziile reflectate în raport nu susţin narativul public propagat de o parte a mass media şi a mediului politic, conform căruia justiţia este afectată de corupţie sistemică, astfel de afirmaţii fiind lipsite de suport factual şi deosebit de nocive pentru imaginea justiţiei şi încrederea cetăţenilor în capacitatea puterii judecătoreşti de a îndeplini un act de justiţie corect şi de calitate”, susţine CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii arată, într-un comunicat de presă transmis joi, că a luat act de concluziile formulate în cadrul Raportului OECD - Economic Surveys: Romania (martie 2026), care evidenţiază evoluţii favorabile în ceea ce priveşte progresele economice şi instituţionale ale României, inclusiv aspecte referitoare la sistemul judiciar şi cadrul anti-corupţie.
”Deşi raportul subliniază provocări persistente, identifică mai multe domenii în care România a realizat progrese importante, precum domeniul justiţiei şi integrităţii publice, care se impune a fi remarcate”, menţionează CSM.
În ceea ce priveşte progresele în lupta împotriva corupţiei, conform raportului, 51% dintre români consideră că există suficiente condamnări eficiente pentru a descuraja corupţia, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare rată din toate ţările UE.
”Durata medie a cazurilor penale de corupţie în România rămâne doar uşor deasupra mediei UE, indicând că instanţele sunt, în general, capabile să asigure pedepsirea faptelor de corupţie în limite rezonabile de timp, aspect crucial pentru aplicarea efectivă a legii”, arată CSM.
De asemenea, conform sursei citate, raportul reţine că România a făcut paşi importanţi pentru combaterea corupţiei în ultimii ani, 39% dintre cetăţeni considerând aceste eforturi ca fiind eficiente, procent care se situează peste media europeană şi care reflectă progresele semnificative realizate de România în ultimii ani în consolidarea cadrului anti-corupţie.
”Consiliul reaminteşte că aderarea la OCDE reprezintă obiectiv de ţară şi are în vedere inclusiv evaluarea de ansamblu a sistemului judiciar. Concluziile reflectate în raport nu susţin narativul public propagat de o parte a mass media şi a mediului politic, conform căruia justiţia este afectată de corupţie sistemică, astfel de afirmaţii fiind lipsite de suport factual şi deosebit de nocive pentru imaginea justiţiei şi încrederea cetăţenilor în capacitatea puterii judecătoreşti de a îndeplini un act de justiţie corect şi de calitate, în beneficiul cetăţenilor. De altfel, acest narativ fals a condus în ultimul an la scăderea bruscă a încrederii populaţiei în justiţie, evoluţia indicatorului în sondaje fiind în discrepanţă cu graficul evolutiv al procentului din anii anteriori, referitor la încrederea societăţii în sistemul judiciar din România”, subliniază reprezentanţii CSM.
În ceea ce priveşte progresele în consolidarea integrităţii şi independenţei în sistemul judiciar, raportul reţine că România a adoptat trei legi revizuite ale justiţiei în 2022, cu scopul de a aduce sistemul judiciar mai aproape de standardele internaţionale, promovând prin intermediul legislaţiei adoptate integritatea şi independenţa magistraţilor.
”Concluziile consemnează că eforturile României de a promova integritatea magistraţilor sunt solide, comparativ cu media OCDE, iar aceste reforme reflectă angajamentul României de a consolida separaţia puterilor şi independenţa judiciară. Consiliul Superior al Magistraturii a avut o contribuţie majoră în adoptarea acestui cadru normativ, care a condus la atingerea obiectivului de ţară stabilit de OCDE, acela de a crea cadrul legislativ necesar organizării sistemului de justiţie la standarde cât mai apropiate de cele internaţionale. În acest sens, Consiliul a depus eforturi constante, formulând propuneri şi observaţii în procedura de adoptare a legislaţiei, inclusiv cu ocazia emiterii avizelor prevăzute de lege”, se mai arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, indicatorii de Integritate Publică ai OCDE (OECD Public Integrity Indicators - PIIs) arată că lupta anti-corupţie şi sistemul de integritate din România sunt în mare parte aliniate la standardele OCDE, existând reguli clare privind conflictul de interese. În mai multe domenii, România performează peste media OCDE, acestea incluzând gestionarea conflictelor de interese, reglementarea finanţării partidelor politice şi cadrul de protecţie a avertizorilor de integritate.
Concluziile din Raportul OCDE consemnează faptul că România are o legislaţie puternică pentru protecţia avertizorilor de integritate, conform normelor UE, rezultat din transpunerea Directivei UE2019/1937, deşi în practică rămân şi provocări de gestionat în acest domeniu, adaugă CSM. O modificare recentă a Legii nr. 319/2024 a întărit protecţia avertizorilor care raportează cazuri de mită internaţională, ceea ce demonstrează intenţia de a consolida mecanismele de combatere a corupţiei externe.
”Deşi sunt evidenţiate şi puncte ce necesită analiză şi măsuri în continuare, fiind formulate recomandări în acest sens, Consiliul consideră că aceste concluzii confirmă direcţia corectă a reformelor realizate în sistemul judiciar şi reflectă angajamentul constant al autorităţilor judiciare pentru consolidarea statului de drept, a independenţei justiţiei şi a încrederii publice. Consiliul va coopera, în continuare, cu toate instituţiile relevante, în vederea realizării demersurilor necesare pentru menţinerea şi consolidarea acestor standarde, în beneficiul cetăţenilor şi al unei justiţii eficiente, credibile şi predictibile”, se arată în finalul comunicatului.
Medikatv.ro
