Poliţiştii constănţeni au reţinut încă cinci persoane, inclusiv un notar public, în dosarul denumit „Fabrica de moşteniri”. Alte 13 persoane, între care un alt notar public şi un executor judecătoresc, au fost reţinute în luna iulie. Potrivit anchetatorilor, membrii reţelei sunt acuzaţi că luau cu acte false locuinţele unor vârstnci bolnavi sau singuri, după ce aflau de la administratori de bloc în ce situaţie se găseau aceştia, apartamente pe care le vindeau apoi unor cumpărători de bună credinţă. Presupusele infracţiuni se întind pe durata a şapte ani.
Primele reţineri în acest dosar au fost făcute în luna iulie, după ce poliţiştii din Constanţa au descoperit că membrii unei reţele organizate puseseră la punct un sistem prin care identificau persoane în vârstă care deţineau apartamente sau garsoniere şi le luau locuinţele, folosindu-se de acte falsificate. Imobilele respective obţinute ilegal erau vândute fie unor cumpărători de bună credinţă, fie de mai multe ori între membrii grupării pentru a ascunde modul fraudulos în care au fost dobândite.
În 6 noiemrbie, poliţiştii constănţeni şi procurorii DIICOT au reţinut cinci persoane, între care un notar public, într-un dosar de trafic de persoane, constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă şi spălare a banilor.
Potrivit sursei citate, vineri, procurorii DIICOT Constanţa au sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Constanţa cu propunere de arestare preventivă a celor cinci.
Totodată, procurorii au formulat propunere de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, pentru 30 de zile, în cazul unui executor judecătoresc.
În luna iulie, IPJ Constanţa anunţa că poliţiştii au făcut cercetări în cauza denumită ”fabrica de moşteniri” şi au stabilit, în urma administrării unor probe, că începând din vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, în vârstă de 48 de ani, profitând de vârsta şi starea de vulnerabilitate a trei vârstnici, i-ar fi dus pe aceştia într-o casă din Oltina, pe care o deţinea, „menţinându-le într-o stare de aservire”, ca să le ia pensiile.
Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o persoană cercetată, ar fi fost lipsite de hrană suficientă şi adecvată, de tratament medical corespunzător afecţiunilor de care sufereau, precum şi de îngrijirea şi igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică şi/sau psihică de a se îngriji singure”, au afirmat poliţiştii.
Ei au precizat că, în 2018, aceeaşi persoană ar fi iniţiat şi constituit împreună cu un notar public şi un executor judecătoresc un grup infracţional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, şi alţi membri, printre care şi un alt notar public, cu scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile deţinute de persoane vârstnice, aflate în stadii avansate de degradare fizică şi psihică.
”Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, iniţiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acţionând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau preşedinţi ai unor asociaţii de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situaţii vulnerabile (vârste foarte înaintate şi/sau sănătate precară), care deţineau în proprietate garsoniere sau apartamente, situate în municipiul Constanţa. Pentru fiecare caz în parte, ar fi fost conceput un circuit complex de operaţiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit şi s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptăţite (moştenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată”, menţiona sursa citată.
Poliţiştii precizau că, prin prisma calităţilor oficiale deţinute, trei dintre persoanele cercetate ar fi conferit actelor juridice încheiate aparenţa de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părţilor implicate, cât şi terţilor.
Anchetatorii au ajuns la concluzia că această aparenţă ar fi îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obţine anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestaţii la executare), iniţiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.
”În scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie ar fi falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie ar fi derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false. Prin aceste demersuri, s-ar fi urmărit fie obţinerea unui drept de creanţă fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) şi împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoştinţă despre existenţa unei astfel de obligaţii, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moştenire, cu nesocotirea existenţei succesorilor legali”, au mai afirmat reprezentanţii IPJ Constanţa.
Poliţiştii au constatat că o asemenea situaţie ar fi fost înregistrată şi în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupării, care ar fi fost deposedată de locuinţa sa din municipiul Constanţa.
”În situaţia în care nu se obţinea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unei alte persoane cercetate, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoştea că sunt false (ex.: contracte de împrumut întocmite cu date nereale). În acest mod, executorul judecătoresc şi-ar fi încălcat în mod deliberat obligaţiile profesionale, acţionând cu rea-credinţă şi contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării. Ulterior, după ce persoanele cercetate deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitaţii organizate în cadrul executărilor silite, acestea ar fi fost vândute, unor cumpărători de bună-credinţă, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire”, au explicat poliţiştii.
Ei au menţionat că anumiţi membri ai grupării şi-ar fi pus la dispoziţie conturile bancare în care ar fi fost transferate sumele de bani obţinute din vânzarea imobilelor.
Activităţile în cauza denumită generic „fabrica de moşteniri” au beneficiat de sprijinul specialiştilor din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, iar acţiunea a fost desfăşurată cu sprijinul jandarmilor din cadrul grupării Mobile de Jandarmi Constanţa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
