Curtea Constituţională a României (CCR) a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, iar decizia este definitivă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CCR a precizat că a analizat soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, obiecţie formulată de 51 de deputaţi.
“În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată că expunerea de motive care însoţeşte propunerea legislativă nu conţine nicio informaţie referitoare la impactul financiar al acesteia, iar aceasta a fost adoptată în lipsa fişei financiare. Nici iniţiatorii şi nici Camerele Parlamentului nu au solicitat întocmirea fişei financiare, singura solicitare adresată Guvernului fiind aceea de a transmite, în conformitate cu art.111 alin.(1) din Constituţie, punctul de vedere în sensul susţinerii sau respingerii propunerii legislative. Au fost încălcate, astfel, dispoziţiile art.138 alin.(5) din Constituţie. 
Se consideră că propunerea legislativă este nejustificată şi nefundamentată, iar documentul de fundamentare (expunerea de motive) este atât formal, cât şi substanţial neconform cu exigenţele Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, aspect incompatibil cu principiul legalităţii stabilit de art.1 alin.(5) din Constituţie”, se arată în documentul CCR.
Curtea Constituţională a menţionat că a constatat că sub semnătura preşedintelui Senatului şi ca urmare a hotărârii Biroului permanent din şedinţa din data de 20 decembrie 2021, au fost solicitate: a) punctul de vedere al Guvernului şi informarea Guvernului asupra implicaţiilor bugetare, în conformitate cu art.111 alin.(1) din Constituţie; b) fişa financiară, în conformitate cu art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.597 din 13 august 2002, şi art.15 Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.472 din 4 iunie 2020. “Prin urmare, cele arătate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate – în sensul că nu ar fi fost solicitată fişa financiară – nu se susţin”, a explicat CCR.
Sursa citată a menţionat că autorii obiecţiei de neconstituţionalitate susţin că nedefinirea noţiunii de „deţinător” cuprinsă în art.I pct.20 din legea criticată este de natură a genera situaţii juridice absurde, ceea ce ar fi contrar art.1 alin.(5) din Constituţie.
“Nu se poate accepta ideea avansată de autorii obiecţiei potrivit căreia un deţinător în sensul legii este şi chiriaşul, pentru că dreptul de proprietate asupra terenurilor se constituie ca urmare a unui drept similar asupra construcţiilor. Legiuitorul a considerat că dreptul real asupra construcţiei (drept originar) este criteriul pentru constituirea dreptului de proprietate asupra terenului (practic, un 7 drept derivat). Regula este ca între dreptul existent şi cel care se va constitui să existe o congruenţă conceptuală, excepţia fiind aceea în care legiuitorul, în mod expres, derogă de la aceasta. Or, în cazul de faţă, legiuitorul nu numai că nu derogă, dar foloseşte un termen mai general pentru a acoperi toate situaţiile posibile care nu se pliază pe înţelesul formal al Codului civil şi pentru a remedia situaţiile atipce întâlnite în teren, în care cei care deţin construcţia nu şi-au înscris dreptul real (de proprietate) în cartea funciară şi nu au dobândit, în înţelesul Codului civil, dreptul de proprietate asupra construcţiei”, a menţionat CCR. 
Autorii obiecţiei mai susţin că este încălcat dreptul de proprietate al persoanelor care deţin în prezent dreptul de proprietate asupra terenurilor vizate pentru că legea permite constituirea dreptului de proprietate asupra acestora în favoarea deţinătorilor construcţiilor din jur. Ei considerau că punând în balanţă situaţia proprietarului cu cea a posesorului neproprietar, legiuitorul dă preferinţă celui de-al doilea, fără a exista o explicaţie, o culpă ori un minim raţionament pentru această decizie, ceea ce încalcă egalitatea în drepturi. 
“Curtea observă că această critică porneşte de la premisa greşită potrivit căreia textul criticat reglementează o formă atipică de uzucapiune. Or, în cauză, nu se pune problema unei prescripţii achizitive, ci a unui mod de dobândire a dreptului de proprietate prin efectul legii [a se vedea art.557 alin.(3) din Codul civil]. Mai mult, acest efect constitutiv al legii nu are în vedere terenurile aflate în proprietatea altor persoane, statul neputând constitui un drept de proprietate decât din terenurile aflate în proprietatea sa. Totodată, constituirea dreptului de proprietate s-a realizat conform art.8 din Decretullege nr.42/1990, textul criticat nefăcând altceva decât să precizeze modalitatea tehnică de realizare a înscrierii în cartea funciară, respectiv prin intabulare, conform art.881 alin.(1) din Codul civil, indicând actul în temeiul căruia se face intabularea, respectiv certificatul prin care se atestă că imobilul este înregistrat în registrul agricol, eliberat de unitatea administrativ-teritorială în raza căreia este amplasat imobilul şi documentaţia cadastrală (a se vedea, în acest sens, şi art.888 din Codul civil)”, a mai transmis CCR.
Curtea Constituţională a mai hotărât să respingă obiecţia de neconstituţionalitate. 
“Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art.I pct.3 şi 20 şi ale art.II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, precum şi legea în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în finalul deciziei CCR.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.