CCR a admis sesizările ÎCCJ şi ale Guvernului pe legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Guvern pe legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene adoptată decizional de Camera Deputaţilor pe 9 iunie. Curtea Supremă susţine, în obiecţia de neconstituţionalitate că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului, iar avizul CSM pe lege lipseşte. Referitor la măsurile în domeniul fondurilor nerambursabile europene din actul normativ, lipsesc „claritatea, precizia şi previzibilitatea legii şi sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate privată”, mai susţine ÎCCJ. Prin urmare, legea se reîntoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.

„A admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor două sesizări cu acelaşi obiect, formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, de Guvernul României) şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 30, art.32 alin.(2), art.46 alin.(17), art.56 alin.(4), art.57 alin.(2) şi (3) şi ale art.58 din Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene”, arată un comunicat de presă al CCR.

Pe 16 iunie, ÎCCJ a anunţat că a atacat la CCR Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene pe care o consideră neconstituţională în ansamblul său.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL–x nr.354/2020), adoptată prin vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 09.06.2020. Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”, a transmis, marţi, ICCJ.

Secţiile Unite au reţinut că se impune a se examina de către Curtea Constituţionale dacă au fost încălcate încalcă prevederile art. 73 alin. (3) lit. l) şi art. 75 alin. (1), ale art. 1 alin. (5), ale art. 134 alin. (4), precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie.

„S-a reţinut, în esenţă, că, prin prevederile art.58 din proiectul de lege menţionat, se aduc modificări statutului judecătorilor, în ceea ce priveşte regimul disciplinar aplicabil acestora, în condiţiile în care Parlamentul României nu a adoptat respectiva lege după normele constituţionale aplicabile legilor organice şi s-a încălcat ordinea de sesizare a celor două Camere, întrucât prima cameră sesizată a fost Senatul, iar nu Camera Deputaţilor. De asemenea, legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi s-a încălcat caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, a transmis ICCJ.

De asemenea, sub aspect intrinsec, judecătorii consideră că dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL–x nr. 354/2020) ”contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul exigenţelor privind claritatea, precizia şi previzibilitatea legii şi sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 alin. (1) din Constituţie”.

Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.