Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, joi, cererea procurorilor DNA de înlocuire a măsurii controlului judiciar pe cauţiune cu arestarea preventivă în lipsă în cazul lui Sebastian Ghiţă, după ce fostul deputat ar fi încălcat condiţiile impuse de controlul judiciar, neprezentându-se, de două ori la rând, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Prahova. De la dispariţia sa, din 21 decembrie, Sebastian Ghiţă a avut, la România TV, mai multe intervenţii în care a lansat acuzaţii la adresa procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Judecătorii instanţei supreme urmează să decidă, joi, dacă înlocuiesc măsura controlului judiciar cu cea a arestării preventive în lipsă în cazul lui Sebastian Ghiţă.
Deşi a dispărut din 21 decembrie, fostul deputat a avut patru apariţii la România TV, postul de televiziune pe care îl controlează.
El a prezentat, marţi seara, o înregistrare audio în care Traian Băsescu discuta despre dosarul lui Dan Voiculescu, invocând şi numele judecătoarei Camelia Bogdan, dar şi pe cele ale procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi şi pe al prim-adjunctului SRI Florian Coldea.
Procurorii Parchetului instanţei supreme s-au autosesizat în acest caz privind posibile imixtiuni în actul de justiţie.
Într-o înregistrare anterioară, Ghiţă afirmase că Traian Băsescu i-a spus că are înregistrări cu "felul în care a fost plănuită închiderea lui Voiculescu".
Omul de afaceri a mai susţinut că dosarul Realitatea Media a fost "măsluit" şi că Laura Codruţa Kovesi l-a contactat "pentru a distruge Realitatea TV, dorind să folosească acest post de televiziune pentru sistem".
Fostul deputat a spus într-o altă înregistrare că Nicolae Popa, condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii şi care a plecat din ţară în 2000, a fost adus în România din Indonezia pe banii unei firme din Ploieşti, care a plătit 200.000 de euro, "la cererea Laurei Codruţa Kovesi şi a statului român".
Într-un alt material difuzat la România TV, Ghiţă a vorbit despre legăturile sale cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, pe care a susţinut că a cunoscut-o în sediile SRI şi a întrebat-o dacă îşi mai aduce aminte de o petrecere restrânsă dintr-o vilă din Sinaia, la care aceasta era împreună cu el şi cu Vasile Dîncu. Ghiţă a adus mai multe documente, susţinând că sunt e-mailuri care ar incrimina-o pe Kovesi.
Sebastian Ghiţă nu s-a prezentat marţi la sediul IPJ Prahova din Ploieşti, unde trebuia să semneze în cadrul controlului judiciar impus în dosarul în care este cercetat pentru mai multe fapte de corupţie alături de şefi din Parchet şi din Poliţie.
A fost pentru a doua oară când Ghiţă a încălcat această prevedere stabilită prin ordonanţa care stipulează că trebuie să se prezinte săptămânal la Poliţie pentru a semna.
Sebastian Ghiţă trebuia să vină, marţi, la ora 10.30, la sediul din Ploieşti al IPJ Prahova, pentru a semna în cadrul controlului judiciar, potrivit unor surse din Poliţie. Astfel, fostul deputat ar fi încălcat din nou prevederile ordonanţei emise de DNA pe numele său.
Aceleaşi surse au declarat că Ghiţă ştia că era aşteptat marţi la IPJ Prahova încă de anul trecut, dinainte de dispariţia sa, întrucât poliţiştii au stabilit un calendar care prevedea zilele în care Ghiţă trebuia să semneze în cadrul controlului judiciar în perioada sărbătorilor şi a sfârşitului de an.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat în 30 decembrie că va lua în discuţie pe 5 ianuarie înlocuirea măsurii controlului judiciar pe cauţiune cu măsura arestării preventive în lipsă în cazul lui Sebastian Ghiţă, după ce fostul deputat a încălcat condiţiile impuse de controlul judiciar.
Decizia anunţată de instanţa supremă a venit după ce, în 29 decembrie, Poliţia a sesizat ICCJ că fostul deputat nu s-a prezentat pentru a semna la sediul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova, din Ploieşti, când era programat.
În cazul în care judecătorii consideră că Sebastian Ghiţă a încălcat prevederile controlului judiciar, ar putea emite un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui.
Sebastian Ghiţă a încălcat şi în 21 decembrie o altă prevedere a controlului judiciar, în momentul în care nu s-a prezentat când a fost citat în faţa procurorilor DNA Ploieşti, după ce cu două zile înainte semnase la IPJ Prahova.
Instanţa supremă a respins, în 27 decembrie, cererea DNA Ploieşti de emitere a unui mandat de arestare preventivă în lipsă a fostului deputat Sebastian Ghiţă şi a menţinut măsura controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia de a părăsi ţara în dosarul în care acesta este cercetat sub control judiciar.
Un complet de trei judecători de la instanţa supremă decisese, în 16 decembrie, ca lui Sebastian Ghiţă să îi fie ridicată interdicţia de părăsire a ţării, una dintre obligaţiile din cadrul controlului judiciar pe cauţiune.
Fostul deputat este căutat din 21 decembrie, după ce a fost chemat la DNA Ploieşti, în dosarul de corupţie privind vizita din 2012 a fostului premier britanic Tony Blair în România, şi nu s-a prezentat, ulterior pe numele lui fiind emis un mandat de aducere.
Sebastian Ghiţă nu avea dreptul să plece din ţară fără acceptul procurorilor pentru că decizia din 16 decembrie, până la judecarea contestaţiei, nu era definitivă. Poliţiştii l-au căutat pe Sebastian Ghiţă la locuinţa sa din Ploieşti, dar şi în alte locuri pe care acesta le frecventa, însă nu l-au găsit, iar în 22 decembrie au anunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că fostul deputat a încălcat termenii controlului judiciar pe cauţiune.
De asemenea, poliţiştii au informat DNA Ploieşti că Sebastian Ghiţă nu a fost găsit după ce pe numele lui a fost emis mandatul de aducere.
Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale. Unul dintre acestea în care, alături de Ghiţă, sunt acuzaţi şi foştii şefi ai Parchetului Curţii de Apel Ploieşti Liviu Tudose şi Aurelian Mihăilă, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova Viorel Dosaru şi fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova Constantin Ispas, se află pe rolul instanţei supreme.
În acest dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de dare de mită, cumpărare de influenţă, şantaj, spălare de bani, folosirea de informaţii nepublice sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, precum şi pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
În aprilie 2016, procurorii DNA Ploieşti au admis cererea lui Sebastian Ghiţă de constituire a cauţiunii în limita sumei de 59.417.133 lei, după ce acesta a depus garanţii reale imobiliare şi mobiliare asupra mai multor bunuri imobile, bunuri mobile reprezentând echipamente ce aparţin unei societăţi comerciale şi opere de artă, toate în valoare de 86.652.513,50 lei.
În cel de-al doilea dosar, aflat tot pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sebastian Ghiţă este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu. Ghiţă este acuzat că i-a dat lui Bădescu o casă pentru a primi finanţare de la bugetul local pentru asociaţia Basket Club Asesoft.
De asemenea, Sebastian Ghiţă este urmărit penal în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.
Sebastian Ghiţă a mai fost cercetat în dosarul ”Tracia - Asesoft”. La începutul lunii martie, judecarea dosarului ”Tracia - Asesoft” în care Sebastian Ghiţă şi alte opt persoane au fost acuzaţi de înşelăciune în legătură cu tranzacţii petroliere prin care au produs un prejudiciu de 200.000 de lei a încetat ca urmare a prescripţiei.
Sebastian Ghiţă a rămas fără imunitate după ce mandatul său de deputat a încetat în decembrie, după alegerile parlamentare.
Ghiţă a fost deputat între 2012 şi 2016. La alegerile din decembrie 2016, el a candidat pentru un nou mandat de parlamentar din partea PRU, însă acest partid nu a trecut pragul electoral, astfel că nu a intrat în Parlament.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
