Procurorii DIICOT au trimis în judecată, la Tribunalul Bucureşti, un grup infracţional compus din două familii, coordonate de interlopul brăilean Titi Sgîrcitu, care au obţinut mai multe imobile, după ce au dat bani cu camătă şi apoi au ameninţat proprietarii cu violenţe fizice.
Anchetatorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Structura Centrală anunţă, joi, că au trimis în judecată opt inculpaţi acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, camătă, şantaj în formă continuată, influenţarea declaraţiilor, înşelăciune, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată.
Astfel, în rechizitoriu se arată că Liliana Valentina Ştefan (fosta Sgîrcitu) a înfiinţat în 2009 societatea SC Ahmeya Pharm SRL cu obiect de activitate farmacie.
Începând cu 2011, Ştefan a deturnat obiectul de activitate al societăţii constituind împreună cu soţul său, Titi Sgîrcitu, cu Iolanda Ionică Serghiev şi Luciana Boboc un grup infracţional organizat, în scopul comiterii unor infracţiuni şi în vederea obţinerii în acest mod de beneficii patrimoniale, spun reprezentanţii DIICOT.
"Prin intermediul SC Ahmeya Pharm SRL, în complicitate cu medici şi funcţionari din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, cu ştiinţa majorităţii angajaţilor din cadrul celor două puncte de lucru ale societăţii, sus-numita a decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie. Pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale Liliana Valentina Ştefan a atras în cadrul grupului şi alte persoane, care au acţionat, cu caracter de permanenţă sau prin acţiuni izolate, în vederea realizării scopului urmărit de grupul infracţional organizat, fie prin participare directă la comiterea faptelor (cazul medicilor, asistenţilor medicali şi farmaciştilor), fie prin contribuţii menite să «protejeze» mecanismul ilicit (cazul unor funcţionari din cadrul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului)”, mai arată procurorii.
Tot din 2011, potrivit anchetatorilor, Liliana Ştefan ar fi angrenat SC Ahmeya Pharm SRL în circuite economice şi financiare fictive, înregistrând în contabilitate achiziţia de medicamente oncologice - o parte achiziţionate chiar de la finalul anului 2010 şi decontate în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate, fie de la persoane fizice, fie de la firme cu comportament tip fantomă.
Documentele fictive atestau, în mod nereal, că SC Ahmeya Pharm SRL ar fi achiziţionat medicamentele oncologice sau alte medicamente foarte scumpe, marfa nefiind în realitate livrată, spun procurorii.
Scopul acestor achiziţii fictive a fost decontarea nelegală, de la Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate a valorii compensate a medicamentelor, decontare realizată în baza unor reţete prescrise, de asemenea, în mod fictiv, potrivit DIICOT.
Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la alte fapte şi persoane, inclusiv faţă de Titi Sgîrcitu, pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. De asemenea, procurorii au decis disjungerea urmăririi penale efectuate in rem cu privire la comiterea infracţiunii de camătă.
"Prin actul de sesizare s-a reţinut că la sfârşitul anului 2008, premergător comiterii infracţiunilor menite să prejudicieze Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, Titi Sgircitu, Ion Croitoru (unchiul soţiei lui Titi Sgircitu) şi Lenuţa Croitoru (soţia lui Ion Croitoru) - au conceput şi dezvoltat o grupare criminală, obiectivul primordial al acesteia fiind comiterea unor infracţiuni de violenţă împotriva persoanelor cărora în prealabil le fuseseră acordate împrumuturi băneşti cu dobânda, împrumuturi soldate cu deposedarea persoanelor împrumutate de bunurile imobile pe care le deţineau în proprietate. S-a stabilit că, pentru realizarea scopului infracţional, inculpaţii Titi Sgîrcitu, Ion Croitoru şi Lenuţa Croitoru au atras în cadrul grupului şi alte persoane, care au aderat şi au sprijinit gruparea prin contribuţii permanente sau intermitenţe, dar esenţiale pentru realizarea scopului urmărit de membrii acestuia, identificând persoane vulnerabile financiar cărora le erau acordate sume de bani cu titlu de împrumut, pentru care erau percepute dobânzi într-un procent de 9-10 la sută din suma împrumutată”, mai arată DIICOT.
Procurorii mai spun că, pentru garantarea plăţii împrumutului şi a dobânzilor, erau alocate garanţii imobiliare, fie la momentul încheierii contractului (caz în care suma menţionată în cuprinsul convenţiei era mai mare decât cea împrumutată, incluzând şi dobânda), fie pe parcursul derulării acestuia (caz în care, profitând de imposibilitatea debitorilor de a mai achita dobânzile masive solicitate, li se impunea, prin constrângere, încheierea, de regulă, a unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil).
"Pentru a disimula modul ilicit de dobândire a imobilelor, inculpatul Titi Sgîrcitu impunea încheierea contractelor cu privire la aceste bunuri pe numele unor interpuşi, membri ai familiei soţiei sale. Actele de urmărire penală au relevat că în manieră descrisă mai sus au fost deposedate de imobile mai multe victime, care, sub imperiul ameninţărilor exercitate de către inculpaţii Titi Sgircitu şi Ion Croitoru au remis acestora imobile pe care le aveau în proprietate, de fiecare dată contractele fiind încheiate prin interpuşi - membri ai familiei inculpatei Valentina Liliana Ştefan, la acea dată soţia liderului grupării. Pentru propria să protecţie, Titi Sgircitu Titi, liderul grupării, a acţionat tot timpul «în umbra» acestor interpuşi, intervenţia sa fiind extremă, de regulă la momentul când victimele nu mai reuşeau plata dobânzilor, pentru a anihila orice posibilă rezistenţă a acestora", spun anchetatorii.
Procurorii mai arată că Titi Sgîrcitu era cunoscut în municipiul Brăila ca o persoană violentă, cu o poziţie influentă în lumea interlopă, iar victimele au dat curs solicitării de a restitui sumele împrumutate şi dobânzile, în aparenţă de bunăvoie şi libere de orice constrângere.
"În realitate, este suficient ca victimelor să li se transmită că va interveni inculpatul Titi Sgircitu, pentru a li se crea convingerea că inculpaţii sunt dispuşi să acţioneze fie împotriva integrităţii lor fizice sau morale, fie împotriva patrimoniului, dacă nu vor obţine efectul dorit. Dacă aceste presiuni nu aveau rezultatul urmărit, Titi Sgîrcitu şi Ion Croitoru au apelat la ameninţări cu acte de violenţă fizică sau chiar la acte de violenţă fizică pentru a intră în posesia banilor care le erau datoraţi. Actele de violenţă sau de ameninţare erau săvârşite nu numai pentru recuperarea unor datorii, ci şi pentru obţinerea în mod injust a altor foloase. De altfel, tocmai pe fondul presiunilor exercitate de către inculpaţi precum şi a reputaţiei de persoană violentă a inculpatului Titi Sgircitu, cu o poziţie influentă în lumea interlopă, persoanele vătămate şi martorii au avut reţineri în a da declaraţii în faţa organelor de urmărire penală, de teamă repercusiunilor”, susţin anchetatorii.
Ei mai spun că membrii grupării au continuat încasarea de dobânzi (sub forma dobândirii dreptului de proprietate asupra unor imobile), în baza unor împrumuturi acordate începând cu anul 2004, activitatea infracţională fiind stopată doar de intervenţia organelor de urmărire penală.
Dosarul a fost înaintat spre soluţionare Tribunalului Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
