Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie consideră că vina pentru regresul constatat de Comisia Europeană în privinţa statului de drept în România aparţine, în primul rând, clasei politice majoritare. ”Sunt necesare reforme reale şi rapide în justiţie”, au transmis asociaţiile.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Primul Raport anual cu privire la statul de drept, publicat astăzi, 30.09.2020, de Comisia European confirmă toate îngrijorările formulate de subscrisele asociaţii profesionale ale magistraţilor, care au militat cu determinare pentru independenţa justiţiei în ultimii ani. Din nefericire pentru statul de drept în România, Comisia Europeană reţine că măsurile controversate cu impact negativ asupra independenţei sistemului judiciar continuă să fie în vigoare, dând exemplul Secţiei de investigare a infracţiunilor comise de judecători şi procurori (SIIJ), normelor vizând răspunderea materială a magistraţilor, numirii procurorilor de rang înalt, sistemului de pensionare anticipată etc.. Se constată că acest fapt creşte incertitudinea privind funcţionarea sistemului de justiţie, în ansamblu, dar afectează şi independenţa, statutul şi cariera individuală a magistraţilor, în special prin efectul combinat al diverselor măsuri legislative, criticate în timp de toate entităţile internaţionale relevante (Comisia de la Veneţia, GRECO, Comisia Europeană, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni)”, au transmis,

Potricit celor două asociaţii semnatare, ”este criticată lipsa voinţei politice (lipsa majorităţii necesare în Parlament pentru modificarea acestor acte normative, respingerea unor proiecte în acest sens iniţiate de un număr redus de senatori/deputaţi), dar şi inacţiunea Consiliului Superior al Magistraturi (a cărui activitate recentă este considerată ca fiind marcată de conflicte interne şi controverse), precum şi nerespectarea avizelor negative ale Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în cadrul mecanismului declanşat de Ministrul Justiţiei pentru numirea procurorului general al României şi a procurorului-şef DIICOT, ultimul fiind recent demisionar)”.

”Această ultimă situaţie a evidenţiat, în opinia Comisiei Europene, deficienţe de lungă durată, constatate anterior în contextul MCV, în care s-a recomandat necesitatea unei proceduri de numire robuste şi independente, în care Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii să aibă un rol cheie. De asemenea, se remarcă, în mod evident, creşterea deficitului de resurse umane în sistemul de justiţie, precum şi aspectele legislative negative vizând admiterea în magistratură şi promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, au mai transmis asociaţiile.

Potrivit magistraţilor, ”culpa pentru acest regres în privinţa statului de drept aparţine, în primul rând, clasei politice majoritare (Parlament), incapabilă să găsească voinţa politică necesară pentru reglementarea urgentă a unor dispoziţii vizând conformarea cadrului legislativ privind sistemul judiciar cu toate cerinţele vizând statul de drept, rapoartele entităţilor internaţionale relevante şi doleanţele majorităţii covârşitoare a magistraţilor români”.

”Guvernul României va trebui să ţină seama în mod real de recomandările Raportului anual al Comisiei Europene cu privire la statul de drept, sistemul judiciar aşteptând un proiect real şi serios de modificare a legilor justiţiei de aproximativ 10 luni”, au mai transmis asociaţiile.

Măsurile controversate cu impact negativ asupra independeţei sistemului judiciar continuă să fie aplicate în România, cum ar fi Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, indică Raportul CE privind statul de drept prezentat miercuri, care consemnează însă că în 2020 Guvernul a continuat să-şi afirme decizia de a relua reformele după regresul din perioada 2017 - 2019.


 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.